Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitorita fiind de Radul si Patru, fiii lui Danciul Zamona, mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânar. Timp de un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre aceasta manastire. In anul 1645, satul Polovragi devine proprietatea logofatului Danciul Pîrîianul, fiul lui Hamza. El a zidit pe platoul Polovragilor un locas de cult pe temeliile celui existent deja, pentru odihna si reculegere sufleteasca iar in caz de pericol pentru refugiu si adapost. Prima atestare documentara a ei rezulta dintr-un hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, prin care voievodul ii confirma satul cu acelasi nume daruit de ctitor. Inchinata Sfântului Mormânt de cel de-al doilea ctitor al sau manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brâncoveanu in anul 1693 si facuta metoc al manastirii Hurez. In timpul lui s-a zugravit interiorul, s-a adaugat pridvorul in stil brâncovenesc, s-au construit unele chilii si clopotnita, preccum si zidurile de cetate.
Biserica manastirii Polovragi este construita in stil bizantin, având forma trilobata, realizata intr-o simetrie proportionata. De remarcat este catapeteasma executata din lemn de tei, o adevarata capodopera a vechii sculpturi românesti, având o bogata ornamentatie cu impletituri florale.
Pictura bisericii, desi asemanatoare cu cea de la Hurez, fiind opera comuna a unor pictori renumiti, are caracteristici proprii, cu valoare de prototip.
In exterior, deasupra arcadei mijlocii a pridvorului gasim icoana "Acoperamântul Maicii Domnului", executata in anul 1713 de zugravul Constantin.
Pictura interioara, pastrata intacta, are o mare valoare artistica. Coloritul, pe fond albastru, are nuante armonioase si sobre.
Biserica manastirii Polovragi este inconjurata de chilii, formând o puternica cetate de aparare. In ea se patrunde printr-o poarta masiva deasupra careia se inalta clopotnita. Ca toate marile manastiri ortodoxe si Polovragiul are in preajma ei o biserica pentru satisfacerea dorintelor sufletesti numita biserica bolnita, construita in anul 1732.
Si la Polovragi a existat o puternica miscare culturala. Si astazi manastirea adaposteste peste 3000 de volume in limbile româna, slavona si greaca. Printre ele se afla carti rare, manuscrise de muzica psaltica. Alaturi de carti se gaseste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, totalizând peste 650 de exemplare, provenind din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.