Concediu 2013
ISTORIC
Pe uliţa Veche în Lancrăm „sat situat între orăşelul Sebeş – Alba şi Cetatea Bălgradului”, era o clădire veche destul de masivă în asemănare cu celelalte case părinteşti în opera „Hronicul şi cântecul vârstelor” descrise care a fost baza de pornire în restaurarea şi reamenajarea casei.
Casa părintească a lui Lucian Blaga, poet, filosof, dramaturg, prozator, devine muzeu după anul 1995 când, cu ocazia centenarului naşterii poetului, statul român cumpără în sfârşit proprietatea, în vederea integrării acesteia în circuitul turistic şi totodată, în patrimoniul naţional, unde îşi aştepta locul. Primul demers pentru această acţiune îl face în 1986 Lelia Rugescu, nepoata lui Lucian Blaga, fiica Letiţiei sora lui, care sugerează acest lucru lăncrănjenilor cu ocazia sărbătorii locale „Fii satului”. Prima grijă a noii administraţii, Muzeul Satului din Bucureşti, a fost să refacă aspectul casei, cât mai aproape de cel iniţial, deoarece foştii proprietari au modificat pe rând arhitectura interioară şi exterioară a imobilului.
Părinţii poetului au moştenit casa în 1870 de la „moşu Simion” preot în Lancrăm. Ana şi Izidor Blaga, preot ca şi tatăl lui, au adus pe lume în această casă nouă copii, Lucian fiind mezinul familiei. Când tatăl lui moare în 1908, mama, casnică fiind şi rămasă fără venit, hotărăşte să vândă casa, pentru a-şi putea întreţine copiii la şcoală, şi se mută la Sebeş la Letiţia, fiica cea mare, în anul 1909.
Noii proprietari, familia Păcurariu, rude cu familia Blaga, lasă moştenire casa în 1957 soţilor Iulian şi Vetuţa Santei, care însă devin proprietari unici abia în 1966, la cinci ani după moartea poetului. În 1979 însă aceştia din urmă înjumătăţesc grădina, ridicându-şi o nouă casă în partea de la şosea, iar vechea proprietate este vândută pentru a treia oară.
În 1998 se finalizează lucrările de restaurare interior şi exterior şi se amenajează primele expoziţii şi prin urmare „Casa memorială Lucian Blaga” se deschide pentru public. Colecţiile şi obiectele aflate în patrimoniul casei s-au strâns exclusiv prin donaţii ale unor membri urmaşi ai familiei, direcţi sau indirecţi, ale sătenilor din Lancrăm, colaboratori şi prieteni ai poetului sau personalităţi literare şi cuprind manuscrise, documente vechi, corespondenţă, volume cu semnătura poetului, portrete, fotografii, mobilier ţărănesc şi de epocă, precum şi obiecte personale – pălăria, paltonul şi geamantanul de student. Modalităţile de expunere fără să fie ultramoderne şi spectaculoase, prin expoziţia de bază, reuşesc prin simplitatea lor, să introducă vizitatorul într-o lume paralelă celei de zi cu zi, pătrunzând astfel într-o parte a universului poetului.
În anul 2000, printr-o hotărâre guvernamentală, are loc transferul întregului patrimoniu „Lucian Blaga” către Consiliul Local Sebeş şi trecut mai departe în administrarea Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş, care finalizează lucrările de transformare de la Complexul „Lucian Blaga” din Lancrăm. Pe lângă vechea casă, şura a fost transformată într-o clădire modernă ce deţine o mică bibliotecă, o sală pentru diverse activităţi, spaţii de cazare cu toate utilităţile pentru colaboratori şi participanţi la manifestările Centrului Cultural „Lucian Blaga”.
Complexul Memorial „Lucian Blaga” găzduieşte de astfel în fiecare an, la începutul lunii mai, deschiderea activităţilor culturale din cadrul „Festivalului Internaţional Lucian Blaga”.
ISTORIC
Pe uliţa Veche în Lancrăm „sat situat între orăşelul Sebeş – Alba şi Cetatea Bălgradului”, era o clădire veche destul de masivă în asemănare cu celelalte case părinteşti în opera „Hronicul şi cântecul vârstelor” descrise care a fost baza de pornire în restaurarea şi reamenajarea casei.
Casa părintească a lui Lucian Blaga, poet, filosof, dramaturg, prozator, devine muzeu după anul 1995 când, cu ocazia centenarului naşterii poetului, statul român cumpără în sfârşit proprietatea, în vederea integrării acesteia în circuitul turistic şi totodată, în patrimoniul naţional, unde îşi aştepta locul. Primul demers pentru această acţiune îl face în 1986 Lelia Rugescu, nepoata lui Lucian Blaga, fiica Letiţiei sora lui, care sugerează acest lucru lăncrănjenilor cu ocazia sărbătorii locale „Fii satului”. Prima grijă a noii administraţii, Muzeul Satului din Bucureşti, a fost să refacă aspectul casei, cât mai aproape de cel iniţial, deoarece foştii proprietari au modificat pe rând arhitectura interioară şi exterioară a imobilului.
Părinţii poetului au moştenit casa în 1870 de la „moşu Simion” preot în Lancrăm. Ana şi Izidor Blaga, preot ca şi tatăl lui, au adus pe lume în această casă nouă copii, Lucian fiind mezinul familiei. Când tatăl lui moare în 1908, mama, casnică fiind şi rămasă fără venit, hotărăşte să vândă casa, pentru a-şi putea întreţine copiii la şcoală, şi se mută la Sebeş la Letiţia, fiica cea mare, în anul 1909.
Noii proprietari, familia Păcurariu, rude cu familia Blaga, lasă moştenire casa în 1957 soţilor Iulian şi Vetuţa Santei, care însă devin proprietari unici abia în 1966, la cinci ani după moartea poetului. În 1979 însă aceştia din urmă înjumătăţesc grădina, ridicându-şi o nouă casă în partea de la şosea, iar vechea proprietate este vândută pentru a treia oară.
În 1998 se finalizează lucrările de restaurare interior şi exterior şi se amenajează primele expoziţii şi prin urmare „Casa memorială Lucian Blaga” se deschide pentru public. Colecţiile şi obiectele aflate în patrimoniul casei s-au strâns exclusiv prin donaţii ale unor membri urmaşi ai familiei, direcţi sau indirecţi, ale sătenilor din Lancrăm, colaboratori şi prieteni ai poetului sau personalităţi literare şi cuprind manuscrise, documente vechi, corespondenţă, volume cu semnătura poetului, portrete, fotografii, mobilier ţărănesc şi de epocă, precum şi obiecte personale – pălăria, paltonul şi geamantanul de student. Modalităţile de expunere fără să fie ultramoderne şi spectaculoase, prin expoziţia de bază, reuşesc prin simplitatea lor, să introducă vizitatorul într-o lume paralelă celei de zi cu zi, pătrunzând astfel într-o parte a universului poetului.
În anul 2000, printr-o hotărâre guvernamentală, are loc transferul întregului patrimoniu „Lucian Blaga” către Consiliul Local Sebeş şi trecut mai departe în administrarea Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş, care finalizează lucrările de transformare de la Complexul „Lucian Blaga” din Lancrăm. Pe lângă vechea casă, şura a fost transformată într-o clădire modernă ce deţine o mică bibliotecă, o sală pentru diverse activităţi, spaţii de cazare cu toate utilităţile pentru colaboratori şi participanţi la manifestările Centrului Cultural „Lucian Blaga”.
Complexul Memorial „Lucian Blaga” găzduieşte de astfel în fiecare an, la începutul lunii mai, deschiderea activităţilor culturale din cadrul „Festivalului Internaţional Lucian Blaga”.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 47 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 47 |
Urmatoarea Pagina »