Concediu 2013
Sfantul Schit Crasna este asezat in satul Crasna – Ungureni , Comuna Crasna, judetul Gorj, la poalele muntelui Parangului. Este situat la 30 km est de Targul Jiu pe soseaua care duce la Novaci. Crasna este un toponim slavon care insemna “frumoasa”. In documentele interne, istorice, apare pentru prima data la 30 iunie 1486 cand voievodul Vlad Calugarul intareste Jupanului Roman si Popii (Preotului) Jitian mai multe sate , intre care si Crasna. Locuitorii de atunci ai acestui sat au fost invinuiti ca au pradat in munti pe Dobromir, Marele Ban al Olteniei, la trecerea in Transilvania, in ziua de 18 noiembrie 1587. Din aceasta pricina locuitorii Crasnei din oameni simpli devin Rumani. Aceasta Sfanta biserica a fost zidita din temelie de catre Dumitru Filisanul, mare Pitariu, in zilele voievodului Matei Basarab, fiind egumen (staret) la aceasta Manastire Vartolomeu, fiul Popei Ioan Hotinescu din Dragoiesti.
Acest schit este monument istoric, atestat documentar pentru prima dată în anul 1486. La sfârşitul secolului al XVI-lea apare documentar pentru prima data biserica din lemn, închinată Sfântului Nicolae, unde se rugau câţiva călugări retraşi de lume. In anul 1636 apar primele chilii ale călugărilor şi se începe la construcţia noii biserici din piatră de râu şi cărămidă. Ctitorul bisericii este Dumitru Filişteanu, proprietarul satului Crasna, văr cu doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul.
Textul pisaniei care se află la intrarea în biserică spune că:
“Cu vrerea Părintelui, a Fiului şi a Sfântului Duh, eu, robul lui Iisus Hristos, jupânul Dumitru cel mare cu feciorii lui i-au dat lui Dumnezeu şi n-am cruţat avuţia ce au zidit această Sfântă mânăstire în zilele bunului voievod Matei Basarab Valeat (7145) 1637 luna septembrie ziua 24″.
Datorită infuenţei bizantine biserica a fost iniţial sfiinţită fără pictură, împodobită fiind numai cu icoane. Mult mai târziu a fost pictată de Grigore Zograf şi fiul lui, astfel pe pereţii bisericii apar portretele lui Matei Basarab Voievod şi al lui Stefan, Mitropolitul Tării Româneşti.
In timpul domniei regelui Carol al II-lea se fac importante reparaţii de restaurare a bisericii şi ale chiliilor. După anii 1990, prin grija Mitropolitului Olteniei acad. dr. Nestor Vornicescu, au loc lucrări de renovare a întregii mânăstiri, păstrându-i-se configuraţia şi arhitectura iniţială.
Biserica este impresionanta datorita picturilor autentice, deosebite. Pereţii exteriori sunt albi cu un brâu de cărămidă roşie sub streaşina, sub formă de arcuri. Biserica are o singură turlă asezată deasupra naosului, sub forma octagonală, cu opt ferestre înguste. In interior, naosul şi pronaosul sunt spaţioase, despărţite de un zid înalt. Pridvorul bisericii este închis cu ziduri groase, pictate.
Catapeteasma este cel mai vechi obiect al mânăstirii, fiind autentic, al bisericii iniţiale. Este din lemn sculptat poleit cu foiţe din aur.
Sfantul Schit Crasna este asezat in satul Crasna – Ungureni , Comuna Crasna, judetul Gorj, la poalele muntelui Parangului. Este situat la 30 km est de Targul Jiu pe soseaua care duce la Novaci. Crasna este un toponim slavon care insemna “frumoasa”. In documentele interne, istorice, apare pentru prima data la 30 iunie 1486 cand voievodul Vlad Calugarul intareste Jupanului Roman si Popii (Preotului) Jitian mai multe sate , intre care si Crasna. Locuitorii de atunci ai acestui sat au fost invinuiti ca au pradat in munti pe Dobromir, Marele Ban al Olteniei, la trecerea in Transilvania, in ziua de 18 noiembrie 1587. Din aceasta pricina locuitorii Crasnei din oameni simpli devin Rumani. Aceasta Sfanta biserica a fost zidita din temelie de catre Dumitru Filisanul, mare Pitariu, in zilele voievodului Matei Basarab, fiind egumen (staret) la aceasta Manastire Vartolomeu, fiul Popei Ioan Hotinescu din Dragoiesti.
Acest schit este monument istoric, atestat documentar pentru prima dată în anul 1486. La sfârşitul secolului al XVI-lea apare documentar pentru prima data biserica din lemn, închinată Sfântului Nicolae, unde se rugau câţiva călugări retraşi de lume. In anul 1636 apar primele chilii ale călugărilor şi se începe la construcţia noii biserici din piatră de râu şi cărămidă. Ctitorul bisericii este Dumitru Filişteanu, proprietarul satului Crasna, văr cu doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul.
Textul pisaniei care se află la intrarea în biserică spune că:
“Cu vrerea Părintelui, a Fiului şi a Sfântului Duh, eu, robul lui Iisus Hristos, jupânul Dumitru cel mare cu feciorii lui i-au dat lui Dumnezeu şi n-am cruţat avuţia ce au zidit această Sfântă mânăstire în zilele bunului voievod Matei Basarab Valeat (7145) 1637 luna septembrie ziua 24″.
Datorită infuenţei bizantine biserica a fost iniţial sfiinţită fără pictură, împodobită fiind numai cu icoane. Mult mai târziu a fost pictată de Grigore Zograf şi fiul lui, astfel pe pereţii bisericii apar portretele lui Matei Basarab Voievod şi al lui Stefan, Mitropolitul Tării Româneşti.
In timpul domniei regelui Carol al II-lea se fac importante reparaţii de restaurare a bisericii şi ale chiliilor. După anii 1990, prin grija Mitropolitului Olteniei acad. dr. Nestor Vornicescu, au loc lucrări de renovare a întregii mânăstiri, păstrându-i-se configuraţia şi arhitectura iniţială.
Biserica este impresionanta datorita picturilor autentice, deosebite. Pereţii exteriori sunt albi cu un brâu de cărămidă roşie sub streaşina, sub formă de arcuri. Biserica are o singură turlă asezată deasupra naosului, sub forma octagonală, cu opt ferestre înguste. In interior, naosul şi pronaosul sunt spaţioase, despărţite de un zid înalt. Pridvorul bisericii este închis cu ziduri groase, pictate.
Catapeteasma este cel mai vechi obiect al mânăstirii, fiind autentic, al bisericii iniţiale. Este din lemn sculptat poleit cu foiţe din aur.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 49 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 49 |
Urmatoarea Pagina »