Concediu 2013
Ceramica
Zona depresionară Horezu a fost şi este recunoscută pentru meşteşugurile tradiţionale practicate de locuitorii săi. Dintre acestea cel mai important este confecţionarea ceramicii populare de Horezu care se remarcă prin forme, colorit şi desene (castroane, farfurii, oale, ulcioare, căni, ceşti de ţuică, de diferite mărimi, de uz casnic sau decorativ). Cel mai vechi şi cel mai important centru de olărit din zona Olteniei este satul Olari din Oraşul Horezu. Pe uliţa principală a satului sunt 18 ateliere de ceramică.
Materialele locale folosite sunt lutul, care se găseşte in Dealul Ulmului şi culori naturale obţinute din pămant. Uneltele tradiţionale folosite :
- roata olarului folosită pentru modelaj,
- cornul şi gaiţa folosite pentru decorare.
Laptele pentru smalt este obtinut dintr-o varianta de pamant luat din Culmea Marginea iar din Dealul Obreja se ia pasta din mangan pentru negru decorativ, in timp ce verdele din care se coloreaza motivele zoomorfe florale, geometrice se obtine din arderea cuprului.
Obţinerea produselor: confecţionarea produselor de ceramică este manuală, după un proces tehnologic transmis de sute de ani. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: pregătirea lutului pentru modelare (transport, dospit, tăiat, frămantat, curăţat de impurităţi, formarea gogoloaielor in funcţie de mărimea şi forma vasului), modelarea obiectului dorit, zvantatul sau zbarcitul, răzuitul, găuritul şi iscălitul, decorarea, uscarea, arderea la primul foc, smălţuirea, arderea la al doilea foc, obţinerea produsului finit. Desenele specifice ceramicii de Horezu: cocoşul, unic numai pe ceramica de Horezu, pomul vieţii, şarpele casei, spicul, pinza de păianjen, coadă de păun, simboluri creştine, florale şi zoomorfe. Actualmente in Horezu meseria tradiţională de ceramist-olar este practicată de peste 80 de ceramişti de diferite varste, de la cei mai tineri (reuniţi intr-un cerc de ceramică la Clubul Copiilor), pană la cei mai in varstă, meseria fiind transmisă de la părinţi la copii. Meşterii ceramişti lucrează la domiciliu, constituiţi in asociaţii familiale sau sunt autorizaţi ca persoane fizice. In prezent este constituită o asociaţie a ceramiştilor cu denumirea de Asociaţia de meşteşugari "Cocoşul de Hurez" (sursa www.eco-oltenia.ro).
Strada Olari sau satul Olari este ceea ce s-ar putea numi vatra meşteşugului ceramicii de la Horezu. Este un vechi sat de olari, cu gospodării şi livezi situate de-a lungul unui drum in pantă; o ramificaţie a oraşului Horezu pe care, ca să ajungi la olari, trebuie să mergi aproximativ 3-4km.
Pe strada Olari sunt grupaţi producărorii ceramicii de Horezu care, in parte, continuă să işi vindă obiectele la tirgurile deja consacrate, fie lucrează la comandă, de multe ori pentru comercianţii din localitate. Zona unde se practică comerţul este �pe şosea�. (sursa: Cercetare la Horezu - Maria Mateoniu, Muzeul Ţăranului Roman).
Ceramica
Zona depresionară Horezu a fost şi este recunoscută pentru meşteşugurile tradiţionale practicate de locuitorii săi. Dintre acestea cel mai important este confecţionarea ceramicii populare de Horezu care se remarcă prin forme, colorit şi desene (castroane, farfurii, oale, ulcioare, căni, ceşti de ţuică, de diferite mărimi, de uz casnic sau decorativ). Cel mai vechi şi cel mai important centru de olărit din zona Olteniei este satul Olari din Oraşul Horezu. Pe uliţa principală a satului sunt 18 ateliere de ceramică.
Materialele locale folosite sunt lutul, care se găseşte in Dealul Ulmului şi culori naturale obţinute din pămant. Uneltele tradiţionale folosite :
- roata olarului folosită pentru modelaj,
- cornul şi gaiţa folosite pentru decorare.
Laptele pentru smalt este obtinut dintr-o varianta de pamant luat din Culmea Marginea iar din Dealul Obreja se ia pasta din mangan pentru negru decorativ, in timp ce verdele din care se coloreaza motivele zoomorfe florale, geometrice se obtine din arderea cuprului.
Obţinerea produselor: confecţionarea produselor de ceramică este manuală, după un proces tehnologic transmis de sute de ani. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: pregătirea lutului pentru modelare (transport, dospit, tăiat, frămantat, curăţat de impurităţi, formarea gogoloaielor in funcţie de mărimea şi forma vasului), modelarea obiectului dorit, zvantatul sau zbarcitul, răzuitul, găuritul şi iscălitul, decorarea, uscarea, arderea la primul foc, smălţuirea, arderea la al doilea foc, obţinerea produsului finit. Desenele specifice ceramicii de Horezu: cocoşul, unic numai pe ceramica de Horezu, pomul vieţii, şarpele casei, spicul, pinza de păianjen, coadă de păun, simboluri creştine, florale şi zoomorfe. Actualmente in Horezu meseria tradiţională de ceramist-olar este practicată de peste 80 de ceramişti de diferite varste, de la cei mai tineri (reuniţi intr-un cerc de ceramică la Clubul Copiilor), pană la cei mai in varstă, meseria fiind transmisă de la părinţi la copii. Meşterii ceramişti lucrează la domiciliu, constituiţi in asociaţii familiale sau sunt autorizaţi ca persoane fizice. In prezent este constituită o asociaţie a ceramiştilor cu denumirea de Asociaţia de meşteşugari "Cocoşul de Hurez" (sursa www.eco-oltenia.ro).
Strada Olari sau satul Olari este ceea ce s-ar putea numi vatra meşteşugului ceramicii de la Horezu. Este un vechi sat de olari, cu gospodării şi livezi situate de-a lungul unui drum in pantă; o ramificaţie a oraşului Horezu pe care, ca să ajungi la olari, trebuie să mergi aproximativ 3-4km.
Pe strada Olari sunt grupaţi producărorii ceramicii de Horezu care, in parte, continuă să işi vindă obiectele la tirgurile deja consacrate, fie lucrează la comandă, de multe ori pentru comercianţii din localitate. Zona unde se practică comerţul este �pe şosea�. (sursa: Cercetare la Horezu - Maria Mateoniu, Muzeul Ţăranului Roman).
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 67 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 67 |
Urmatoarea Pagina »