Biserica Veche de lemn din Putna -este considerata cea mai veche biserica de lemn din Europa
Biserica Veche de lemn din Putna
Biserica de lemn din satul Putna se afla in localitatea Putna, in judetul Suceava. Cunoscuta sub numele de "Biserica Veche a Putnei", aceasta se afla in imediata apropiere a Manastirii Putna.
Biserica cea veche din Putna este cea mai batrana si singura biserica de lemn medievala, cunoscuta pana in prezent, pastrata pe teritoriul Romaniei. Vechimea exceptionala si planul arhaic al acesteia ii confera o valoare inestimabila pentru arhitectura medievala din tara noastra si dincolo de granite ei.
Partea de rasarit a bisericii este datata din primii ani ai secolului al XV-lea, si, prin traditie, a fost adusa de Sfantul Stefan cel Mare de la Volovat. Se crede ca a fost construita in anul 1346 de catre Dragos Voda, in satul Volovat. De aici, dupa 122 de ani, Sfantul Stefan cel Mare a stramutat-o in satul Putna.
Biserica Veche de lemn a Putnei are o importanta exceptionala, inclusiv pentru cei ce studiaza istoria arhitecturii din aceasta parte a continentului nostru si din Europa in general. Biserica se afla pe noua lista a monumentelor istorice sub codul LMI: SV-II-m-A-05594.
Biserica Veche de lemn din Putna - regasirea ei in traditia locului
Primul care mentioneaza acest vechi si important munoment religios national este cronicarul Nicolae Costin (1660-1712), in "Letopisetul Tarii Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601".
In cronica sa, el marturiseste urmatoarele lucruri: "Inteles-am si noi den oameni batrani, lacuitori de aicea den tara, cum sa trage cuvantul den om in om, ca o biserica de lemnu la Olovat, sa fie facuta de Dragos-voda si acolo zic, sa fie ingropat Dragos-voda. Si aceia biserica de lemnu au mutat-o Stefan-voda cel Bun, de o au cladit la Manastirea Putna, unde sta pana acmu. Iara pe locul bisericii acei de lemnu, la Olovat, Stefan-voda au zidit biserica de piatra."
Ceea ce inregistreaza Nicolae Costin este o traditie orala auzita din batrani si nicidecum o stire documentara. Totusi in asertiunea lui se constata cel putin doua adevaruri incontestabile: in primul rand, ca la Putna exista, cu mult inaintea redactarii Letopisetului sau, o biserica de lemn despre care batranii afirmau ca Dragos a construit-o la Volovat, iar Stefan a mutat-o la Putna si in al doilea rand, ca Stefan cel Mare a consruit la Volovat o biserica din piatra, despre care aceeiasi batrani afirmau ca a fost ridicata pe locul celei dintai.
Vechea biserica de lemn de la Putna s-a distins in istoria romanilor prin aura acestei legende, care i-a insotit si protejat existenta de-a lungul veacurilor. Dupa insemnarea cronicarului a urmat si protectia cancelariei domnesti.
Prin vechimea si legendele acestei modeste biserici de lemn, stramutata de Sfantul Stefan cel Mare si Sfant, moldovenii din Evul Mediu subliniau intaietatea Manastirii Putna intre celelalte ctitorii domnesti si boieresti din tara, cum se vede si intr-un hrisov din 17 martie 1723 al voievodului Mihail Racovita:
"Scris-am Domnia me la boieri si la toti slujitorii, cari veti umbla ori cu ce fel de slujba a Domniei mele la tinutul Sucevei, facem stire tuturor pentru sfanta biserica de lemn, ce este langa Manastirea Putna, care aceasta biserica dinceputul ei au fost facuta de Dragos Voda la Volovat si au fost acolo pana in zilele raposatului stefan Voda batranul, si atunce stefan Voda au mutat-o acolo, la Putna, zidind in locul ei alta de piatra, care din pricina acestei biserici, caci au fost veche, s-au suitul randul si Manastirei Putnei, de este mai naintea altor manastiri si pana astazi".
Porivit unei traditii locale mai recente, consemnata in 1853 de catre Ieromonahul Putnei Sevastian Georgiescul, Dragos ar fi construit biserica de lemn la Volovat in anul 1353, iar "pe la anii 1468, Stefan-voievod cel Mare au adus-o de la Volovat si au cladit-o aice in Putna, unde si pana in ziua de astazi sta."
Retinem de la acelasi ieromonah ca biserica de lemn se mai numea pe vremuri si "Manastirea veche a Putnei", ceea ce ar putea conduce la ideea autohtoniei a acestui locas aici, cu mult inainte de fundarea ctitoriei lui Stefan.
La toate relatarile de pana acum, o alta traditie locala spune amanuntul enigmatic care pretinde ca oastea lui Stefan cel Mare a transportat pe cai aceasta biserica de la Volovat si a reconstruit-o la Putna intr-o singura noapte, voievodul cercetand-o si inchinandu-se la altarul ei chiar in zorii zilei urmatoare.
S-au emis in ultima vreme mai mult sau mai putin plauzibile. Se opiniaza bunaoara ca vechea bisericuta de la Putna ar putea sa fie ctitorie a lui Bogdan I (1359-1365), atribuita numai de traditie legendarului Dragos, care "nu este inscris in pomelnicul de la Bistrita si nici mentionat in actele interne", sirul domnilor moldoveni incepand cu cel mai indepartat stramos cunoscut al Musatinilor, care este, cum se stie acest Bogdan.
In aceasta perspectiva pare perfect acceptabil ca Dragos sa fi construit o biserica de lemn la Volovat, pe care Stefan s-o fi mutat apoi la Putna si chiar daca aceasta asertiune ar constitui numai o "fabulatie postuma marelui domn, ea ne da, prin insusi faptul ca pune Volovatul alaturi de Putna, ecoul unui lucru cert: cultul lui Stefan cel Mare pentru memoria primului descalecator" si aspiratia sa, cu profunde implicatii politice, de a face din propria necropola un "simbol dinastic", un simbol al puterii voievodale prin gratia puterii divine".
Asadar, in constiinta moldovenilor de alta data, nimbul de intaietate al Manastirii Putna, intre numeroasele ctitorii domnesti si boieresti ale tarii, se tragea de la aceasta modesta, astazi aproape uitata, biserica de lemn, care ar fi putut adaposti odata, in Volovat, mormantul legendarului domnitor Dragos Voda.
Biserica Veche de lemn din Putna
Biserica de lemn din satul Putna se afla in localitatea Putna, in judetul Suceava. Cunoscuta sub numele de "Biserica Veche a Putnei", aceasta se afla in imediata apropiere a Manastirii Putna.
Biserica cea veche din Putna este cea mai batrana si singura biserica de lemn medievala, cunoscuta pana in prezent, pastrata pe teritoriul Romaniei. Vechimea exceptionala si planul arhaic al acesteia ii confera o valoare inestimabila pentru arhitectura medievala din tara noastra si dincolo de granite ei.
Partea de rasarit a bisericii este datata din primii ani ai secolului al XV-lea, si, prin traditie, a fost adusa de Sfantul Stefan cel Mare de la Volovat. Se crede ca a fost construita in anul 1346 de catre Dragos Voda, in satul Volovat. De aici, dupa 122 de ani, Sfantul Stefan cel Mare a stramutat-o in satul Putna.
Biserica Veche de lemn a Putnei are o importanta exceptionala, inclusiv pentru cei ce studiaza istoria arhitecturii din aceasta parte a continentului nostru si din Europa in general. Biserica se afla pe noua lista a monumentelor istorice sub codul LMI: SV-II-m-A-05594.
Biserica Veche de lemn din Putna - regasirea ei in traditia locului
Primul care mentioneaza acest vechi si important munoment religios national este cronicarul Nicolae Costin (1660-1712), in "Letopisetul Tarii Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601".
In cronica sa, el marturiseste urmatoarele lucruri: "Inteles-am si noi den oameni batrani, lacuitori de aicea den tara, cum sa trage cuvantul den om in om, ca o biserica de lemnu la Olovat, sa fie facuta de Dragos-voda si acolo zic, sa fie ingropat Dragos-voda. Si aceia biserica de lemnu au mutat-o Stefan-voda cel Bun, de o au cladit la Manastirea Putna, unde sta pana acmu. Iara pe locul bisericii acei de lemnu, la Olovat, Stefan-voda au zidit biserica de piatra."
Ceea ce inregistreaza Nicolae Costin este o traditie orala auzita din batrani si nicidecum o stire documentara. Totusi in asertiunea lui se constata cel putin doua adevaruri incontestabile: in primul rand, ca la Putna exista, cu mult inaintea redactarii Letopisetului sau, o biserica de lemn despre care batranii afirmau ca Dragos a construit-o la Volovat, iar Stefan a mutat-o la Putna si in al doilea rand, ca Stefan cel Mare a consruit la Volovat o biserica din piatra, despre care aceeiasi batrani afirmau ca a fost ridicata pe locul celei dintai.
Vechea biserica de lemn de la Putna s-a distins in istoria romanilor prin aura acestei legende, care i-a insotit si protejat existenta de-a lungul veacurilor. Dupa insemnarea cronicarului a urmat si protectia cancelariei domnesti.
Prin vechimea si legendele acestei modeste biserici de lemn, stramutata de Sfantul Stefan cel Mare si Sfant, moldovenii din Evul Mediu subliniau intaietatea Manastirii Putna intre celelalte ctitorii domnesti si boieresti din tara, cum se vede si intr-un hrisov din 17 martie 1723 al voievodului Mihail Racovita:
"Scris-am Domnia me la boieri si la toti slujitorii, cari veti umbla ori cu ce fel de slujba a Domniei mele la tinutul Sucevei, facem stire tuturor pentru sfanta biserica de lemn, ce este langa Manastirea Putna, care aceasta biserica dinceputul ei au fost facuta de Dragos Voda la Volovat si au fost acolo pana in zilele raposatului stefan Voda batranul, si atunce stefan Voda au mutat-o acolo, la Putna, zidind in locul ei alta de piatra, care din pricina acestei biserici, caci au fost veche, s-au suitul randul si Manastirei Putnei, de este mai naintea altor manastiri si pana astazi".
Porivit unei traditii locale mai recente, consemnata in 1853 de catre Ieromonahul Putnei Sevastian Georgiescul, Dragos ar fi construit biserica de lemn la Volovat in anul 1353, iar "pe la anii 1468, Stefan-voievod cel Mare au adus-o de la Volovat si au cladit-o aice in Putna, unde si pana in ziua de astazi sta."
Retinem de la acelasi ieromonah ca biserica de lemn se mai numea pe vremuri si "Manastirea veche a Putnei", ceea ce ar putea conduce la ideea autohtoniei a acestui locas aici, cu mult inainte de fundarea ctitoriei lui Stefan.
La toate relatarile de pana acum, o alta traditie locala spune amanuntul enigmatic care pretinde ca oastea lui Stefan cel Mare a transportat pe cai aceasta biserica de la Volovat si a reconstruit-o la Putna intr-o singura noapte, voievodul cercetand-o si inchinandu-se la altarul ei chiar in zorii zilei urmatoare.
S-au emis in ultima vreme mai mult sau mai putin plauzibile. Se opiniaza bunaoara ca vechea bisericuta de la Putna ar putea sa fie ctitorie a lui Bogdan I (1359-1365), atribuita numai de traditie legendarului Dragos, care "nu este inscris in pomelnicul de la Bistrita si nici mentionat in actele interne", sirul domnilor moldoveni incepand cu cel mai indepartat stramos cunoscut al Musatinilor, care este, cum se stie acest Bogdan.
In aceasta perspectiva pare perfect acceptabil ca Dragos sa fi construit o biserica de lemn la Volovat, pe care Stefan s-o fi mutat apoi la Putna si chiar daca aceasta asertiune ar constitui numai o "fabulatie postuma marelui domn, ea ne da, prin insusi faptul ca pune Volovatul alaturi de Putna, ecoul unui lucru cert: cultul lui Stefan cel Mare pentru memoria primului descalecator" si aspiratia sa, cu profunde implicatii politice, de a face din propria necropola un "simbol dinastic", un simbol al puterii voievodale prin gratia puterii divine".
Asadar, in constiinta moldovenilor de alta data, nimbul de intaietate al Manastirii Putna, intre numeroasele ctitorii domnesti si boieresti ale tarii, se tragea de la aceasta modesta, astazi aproape uitata, biserica de lemn, care ar fi putut adaposti odata, in Volovat, mormantul legendarului domnitor Dragos Voda.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 39 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 39 |
Urmatoarea Pagina »