Localizare: Falticeni, judetul Suceava
Primele calugarite s-au asezat in codrii Buciumenilor, conform traditiei, la inceputul secolului al XV-lea.
Desi nu s-au pastrat marturii scrise in acest sens, marea majoritate a vechilor documente manastiresti fiind pierdute sau instrainate, se pare ca pe la 1420-1430, in vremea domnitorului Alexandru cel Bun, s-au ridicat aici, cu sprijinul locuitorilor din satele invecinate, o bisericuta din lemn cu hramul Sfantului Ierarh Nicolae si cateva chilii.
Pana la inceputul secolului al XVIII-lea nu se cunosc amanunte despre traiul celor ce vietuiau, in sihastrie, in padurea de la Buciumeni, dar, cu siguranta, traditia calugareasca nu s-a pierdut, desi biserica a ars si a fost distrusa in repetate randuri. Abia pe la 1700 vechiul locas de inchinare este refacut sau reconstruit de catre serdarul Manolache Radovici, proprietarul unei mosii in satul Buciumeni si sfintit, mai apoi, la 1718, de catre episcopul Sava al Romanului, care a si asezat in fruntea obstii de calugarite pe monahia Mafta.
Satul Buciumeni, fost sat de răzeşi, acum cartier al municipiului, datează din 16 februarie 1424, cînd Alexandru cel Bun a făcut danie lui Popa Iuga satul Buciumeni pentru faptul că i-a slujit cu credinţă. În 1850, satul Buciumeni din ţinutul Şomuzului era al logofătului Dimitrie Cantacuzin Paşcanu şi tot atunci a fost menţionată pentru prima dată existenţa bisericii. Cert este că biserica din Buciumeni exista de mai de mult timp, argumente fiind că pe o icoană a Mîntuitorului apare anul 1789 în inscripţia în limba slavonă. Deasupra uşii bisericii există şi acum o inscripţie din 1892, cînd probabil au fost executate reparaţii.
A fost închisă în urma decretului 410 in 1959. În 1993 fostele maici sugerează ca biserica sa fie transformata în schit de maici asa cum a mai fost cu 150-170 de ani în urmă. La 18 mai 1994 cu sprijinul preotului Gheorghe Brădăţeanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor se infiinţează schitul Buciumeni cu obşte de calugăriţe.
Din anul 1997, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a ridicat la rang de mănăstire aşezămîntul monahal de la Buciumeni, acesta având în present o obşte formată din 20 de călugăriţe.
Primele calugarite s-au asezat in codrii Buciumenilor, conform traditiei, la inceputul secolului al XV-lea.
Desi nu s-au pastrat marturii scrise in acest sens, marea majoritate a vechilor documente manastiresti fiind pierdute sau instrainate, se pare ca pe la 1420-1430, in vremea domnitorului Alexandru cel Bun, s-au ridicat aici, cu sprijinul locuitorilor din satele invecinate, o bisericuta din lemn cu hramul Sfantului Ierarh Nicolae si cateva chilii.
Pana la inceputul secolului al XVIII-lea nu se cunosc amanunte despre traiul celor ce vietuiau, in sihastrie, in padurea de la Buciumeni, dar, cu siguranta, traditia calugareasca nu s-a pierdut, desi biserica a ars si a fost distrusa in repetate randuri. Abia pe la 1700 vechiul locas de inchinare este refacut sau reconstruit de catre serdarul Manolache Radovici, proprietarul unei mosii in satul Buciumeni si sfintit, mai apoi, la 1718, de catre episcopul Sava al Romanului, care a si asezat in fruntea obstii de calugarite pe monahia Mafta.
Satul Buciumeni, fost sat de răzeşi, acum cartier al municipiului, datează din 16 februarie 1424, cînd Alexandru cel Bun a făcut danie lui Popa Iuga satul Buciumeni pentru faptul că i-a slujit cu credinţă. În 1850, satul Buciumeni din ţinutul Şomuzului era al logofătului Dimitrie Cantacuzin Paşcanu şi tot atunci a fost menţionată pentru prima dată existenţa bisericii. Cert este că biserica din Buciumeni exista de mai de mult timp, argumente fiind că pe o icoană a Mîntuitorului apare anul 1789 în inscripţia în limba slavonă. Deasupra uşii bisericii există şi acum o inscripţie din 1892, cînd probabil au fost executate reparaţii.
A fost închisă în urma decretului 410 in 1959. În 1993 fostele maici sugerează ca biserica sa fie transformata în schit de maici asa cum a mai fost cu 150-170 de ani în urmă. La 18 mai 1994 cu sprijinul preotului Gheorghe Brădăţeanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor se infiinţează schitul Buciumeni cu obşte de calugăriţe.
Din anul 1997, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a ridicat la rang de mănăstire aşezămîntul monahal de la Buciumeni, acesta având în present o obşte formată din 20 de călugăriţe.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-40 din 61 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-40 din 61 |
Urmatoarea Pagina »