Pelerinaj -august 2010
Asezamintul monahal Sihla face parte din frumoasa salba de monumente istorice, religioase, arhitectonice din Muntii Neamtului, ce ofera vizitatorilor privelisti incintatoare si trairi spirituale deosebite. Numele de Sihla vine din cuvintul slavon „sihle“, ce inseamna „hatis“, adica padure deasa de copaci tineri, dupa cum arata vegetatia ce acoperea zona din preajma, in vremurile de inceput ale vietii monahale in aceasta zona.
In vremurile de demult, cind domnitorii Moldovei ctitoreau si impodobeau manastiri si schituri, unii pustnici iubitori de liniste si singuratate au gasit acest loc izolat si greu de patruns prin hatisuri intunecoase si aglomeratie de stinci uriase, sa-si faca adaposturi-chilii, ori mici paraclise pentru rugaciune. Singura marturie despre prima biserica din lemn de la Sihla se afla intr-un pomelnic ctitoricesc sapat in piatra, ce ne transmite ca a ctitorita de familia Cantacuzino in anul 1741, cu hramul „Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul“. Aceasta a dainuit pina in anul 1813, cind arhimanditul Benedict, staretul de atunci al Manastirilor Neamt si Secu, a reinnoit-o din temelie de piatra si pereti de birne de lemn, in stilul clasic al bisericilor moldovenesti, in forma de cruce cu o singura turla deasupra naosului, cu interiorul impartit in altar, naos si pridvor, si impodobita cu o catapeteasma veche, sculptata in lemn de tei, poleita cu aur, cu icoane pictate de mesteri diferiti.
In anii 1951 si 1954, cu cheltuiala Manastiri Sihastria, s-au inlocuit acoperisul si imbracamintea exterioara de scinduri pentru protectie, iar in anii 1973-1974, s-au mai efectuat alte lucrari de restaurare, iar dupa 1990, asezamintului monahal Sihla i s-a schimbat infatisarea, prin ample lucrari de renovare.
Aflindu-se sub jurisdictie administrativa si canonica a Manastirii Sihastria, Schitul Sihla il are ca egumen pe protosinghel Pahomie Catana, din anul 1990. Prima actiune de renovare a apartinut arhimandritului Victorin Oanele, staretul manastirii Sihastria care, cu sprijinul obstii, a construit o casa spatioasa, la parter aflindu-se trapeza, bucataria si camara, iar la etaj - chilii pentru calugari.
Egumenul schitului, ieromonahul Pahomie, urmind pilda de vrednicie a staretului Oanele, impreuna cu obstea care a crescut de la an la an dupa 1990, a continuat lucrarile de reinnoire a schitului prin inaltarea unei clopotnite si cladiri anexe, pavarea curtii cu piatra de riu si altele. Bisericile si chiliile vechi au fost conservate in starea initiala. Pentru atractia locului si pentru faptul ca la Sihla slujbele se savirsesc zilnic, numarul pelerinilor ce se indreapta spre acest asezamint creste an de an, infruntind greutatile drumului. Traditia locului ne spune ca, in vremurile de odinioara, preotii schitului Sihla nu vedeau oameni la fata decit in zilele de hram ale celor doua bisericute, pe 24 iunie, de Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul (biserica schitului), si pe 6 august, de Schimbarea la Fata (biserica dintr-un brad). Acum, pelerinii mai au un prilej de bucurie spirituala, pentru hramul lacasului Sfintei Teodora de la Sihla, canonizata de Biserica Ortodoxa in anul 1992 si pomenita in calendar in ziua de 7 august.
Asezamintul monahal Sihla face parte din frumoasa salba de monumente istorice, religioase, arhitectonice din Muntii Neamtului, ce ofera vizitatorilor privelisti incintatoare si trairi spirituale deosebite. Numele de Sihla vine din cuvintul slavon „sihle“, ce inseamna „hatis“, adica padure deasa de copaci tineri, dupa cum arata vegetatia ce acoperea zona din preajma, in vremurile de inceput ale vietii monahale in aceasta zona.
In vremurile de demult, cind domnitorii Moldovei ctitoreau si impodobeau manastiri si schituri, unii pustnici iubitori de liniste si singuratate au gasit acest loc izolat si greu de patruns prin hatisuri intunecoase si aglomeratie de stinci uriase, sa-si faca adaposturi-chilii, ori mici paraclise pentru rugaciune. Singura marturie despre prima biserica din lemn de la Sihla se afla intr-un pomelnic ctitoricesc sapat in piatra, ce ne transmite ca a ctitorita de familia Cantacuzino in anul 1741, cu hramul „Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul“. Aceasta a dainuit pina in anul 1813, cind arhimanditul Benedict, staretul de atunci al Manastirilor Neamt si Secu, a reinnoit-o din temelie de piatra si pereti de birne de lemn, in stilul clasic al bisericilor moldovenesti, in forma de cruce cu o singura turla deasupra naosului, cu interiorul impartit in altar, naos si pridvor, si impodobita cu o catapeteasma veche, sculptata in lemn de tei, poleita cu aur, cu icoane pictate de mesteri diferiti.
In anii 1951 si 1954, cu cheltuiala Manastiri Sihastria, s-au inlocuit acoperisul si imbracamintea exterioara de scinduri pentru protectie, iar in anii 1973-1974, s-au mai efectuat alte lucrari de restaurare, iar dupa 1990, asezamintului monahal Sihla i s-a schimbat infatisarea, prin ample lucrari de renovare.
Aflindu-se sub jurisdictie administrativa si canonica a Manastirii Sihastria, Schitul Sihla il are ca egumen pe protosinghel Pahomie Catana, din anul 1990. Prima actiune de renovare a apartinut arhimandritului Victorin Oanele, staretul manastirii Sihastria care, cu sprijinul obstii, a construit o casa spatioasa, la parter aflindu-se trapeza, bucataria si camara, iar la etaj - chilii pentru calugari.
Egumenul schitului, ieromonahul Pahomie, urmind pilda de vrednicie a staretului Oanele, impreuna cu obstea care a crescut de la an la an dupa 1990, a continuat lucrarile de reinnoire a schitului prin inaltarea unei clopotnite si cladiri anexe, pavarea curtii cu piatra de riu si altele. Bisericile si chiliile vechi au fost conservate in starea initiala. Pentru atractia locului si pentru faptul ca la Sihla slujbele se savirsesc zilnic, numarul pelerinilor ce se indreapta spre acest asezamint creste an de an, infruntind greutatile drumului. Traditia locului ne spune ca, in vremurile de odinioara, preotii schitului Sihla nu vedeau oameni la fata decit in zilele de hram ale celor doua bisericute, pe 24 iunie, de Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul (biserica schitului), si pe 6 august, de Schimbarea la Fata (biserica dintr-un brad). Acum, pelerinii mai au un prilej de bucurie spirituala, pentru hramul lacasului Sfintei Teodora de la Sihla, canonizata de Biserica Ortodoxa in anul 1992 si pomenita in calendar in ziua de 7 august.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-40 din 87 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-40 din 87 |
Urmatoarea Pagina »