Rezervatia Naturala -Muzeul Trovantilor
Muzeul Trovanţilor este un loc unic în ţară, unde pietrele imense, cu forme ciudate “cresc” parcă din pământ.
Situata in sudul comunei, pe drumul care face legatura intre municipiile Ramnicu Valcea si Targu Jiu, aria protejata este singura rezervatie naturala a formatiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentari produse acum mai bine de sase milioane de ani.
Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor este Localitatea valceana este singurul loc din Europa unde exista o rezervatie naturala a formatiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentari produse in urma cu milioane de ani .
Formati acum 6,5 milioane de ani
Termenul de trovant este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gheorghe Murgoci in lucrarea "Tertiarul din Oltenia, 1907".
Muzeul Trovantilor din Costesti este unicul de acest gen din Europa.
Muzeul Trovanţilor de la Costeşti – Vâlcea este o arie naturală protejată de lege, unde, fără a plăti nimic, turiştii pot admira nişte pietre unice în ţară şi în lume, care, spun localnicii, cresc şi se înmulţesc după fiecare ploaie
"Pietrele care cresc după ploaie
Natura înflăcărează imaginaţia turiştilor aflaţi în faţa trovanţilor de la Costeşti, deoarece mulţi dintre ei au forme ciudate. Modelaţi de mâna nevăzută a naturii, ei cresc şi se înmulţesc după fiecare ploaie. Se spune că emană energii negative, aşa că şi cercetătorii sunt depăşiţi de misterul pietrelor de la muzeu, denumite de oamenii locului “pietrele care cresc”. Dimensiunile lor variază între câţiva milimetri până la zece metri. Geologii afirmă că rocile ar fi rezultatul unor cimentări care au avut loc cu milioane de ani în urmă, dar procesul nu este bine cunoscut. Pietrele care cresc au chiar nişte prelungiri care pot fi considerate rădăcini. Dacă sunt tăiate, secţiunile seamănă cu ale unui trunchi de copac cu inele colorate. Au două forme de baza: sferică şi elipsoidală. Pe vremuri, în Transilvania existau cimitire vechi, unde trovanţii erau aşezaţi la căpătâiul mormintelor.
Specialiştii nu au ajuns la o concluzie clară
De-a lungul anilor, specialiştii au făcut diverse studii prin care au încercat să stabilească exact provenienţa trovanţilor. Lectorul Alexandru Andrasanu, din cadrul Societăţii Geologice a României a precizat într-o lucrare pe această temă că termenul de trovant este specific literaturii geologice române şi că a fost introdus de Murgoci, în lucrarea „Terţiarul din Oltenia”. „Ştiinţific vorbind, trovanţii sunt nişte concreţiuni grezoase, iar secreţia neuniformă a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Ei sunt caracterizaţi prin gradul de deschidere şi comunicare a spaţiului interstiţial” – este de părere acesta. Alte documente spun că, în urmă cu peste şase milioane de ani, zona pe care este amplasat în prezent muzeul arăta cu totul diferit faţă de azi. Se spune că spaţiul respectiv era ocupat de o deltă, iar actuala carieră s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de pe continent. „Procesul de formare a trovanţilor este considerat ca făcând parte din diageneza timpurie. Cele două condiţii esenţiale de formare a trovanţilor ar fi următoarele: existenţa unor sedimente nisipoase ori prezenţa unor fluide carbonatice în nisipuri”- susţine geologul.
Şi medicul Ioan Chintauan, directorul ştiinţific al Complexului Muzeal Bistriţa Năsăud a făcut câteva menţiuni cu privire la Muzeul Trovanţilor din Vâlcea: „Aceste forme sculpturale naturale sunt folosite de secole în satele în apropierea cărora ele apar la suprafaţă în râpe şi ogaşe. Din multele reprezentări existente unde stau nemişcate în eleganţa liniilor este dificil să alegi forma dorită, cu atât mai mult cu cât imaginaţia nu te lasă să te fixezi la ceva anume”. Trovanţii se află pe lista geotopurilor din România.
La mâna hoţilor
Din cauza faptului că muzeul nu este păzit în permanenţă, ci doar este delimitat cu o barieră, la orice oră din zi sau din noapte acesta este jefuit. Turiştii care opresc maşinile în zonă caută şi bagă în buzunare la orice oră din zi trovanţi mai mici, găsiţi în perimetrul muzeului, iar alţii, interesaţi mai mult de nisipul din incinta muzeului, în care de altfel se formează trovanţii, fură fără nicio jenă, cu sacul sau chiar cu raba."
de M.M.
Muzeul Trovanţilor este un loc unic în ţară, unde pietrele imense, cu forme ciudate “cresc” parcă din pământ.
Situata in sudul comunei, pe drumul care face legatura intre municipiile Ramnicu Valcea si Targu Jiu, aria protejata este singura rezervatie naturala a formatiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentari produse acum mai bine de sase milioane de ani.
Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor este Localitatea valceana este singurul loc din Europa unde exista o rezervatie naturala a formatiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentari produse in urma cu milioane de ani .
Formati acum 6,5 milioane de ani
Termenul de trovant este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gheorghe Murgoci in lucrarea "Tertiarul din Oltenia, 1907".
Muzeul Trovantilor din Costesti este unicul de acest gen din Europa.
Muzeul Trovanţilor de la Costeşti – Vâlcea este o arie naturală protejată de lege, unde, fără a plăti nimic, turiştii pot admira nişte pietre unice în ţară şi în lume, care, spun localnicii, cresc şi se înmulţesc după fiecare ploaie
"Pietrele care cresc după ploaie
Natura înflăcărează imaginaţia turiştilor aflaţi în faţa trovanţilor de la Costeşti, deoarece mulţi dintre ei au forme ciudate. Modelaţi de mâna nevăzută a naturii, ei cresc şi se înmulţesc după fiecare ploaie. Se spune că emană energii negative, aşa că şi cercetătorii sunt depăşiţi de misterul pietrelor de la muzeu, denumite de oamenii locului “pietrele care cresc”. Dimensiunile lor variază între câţiva milimetri până la zece metri. Geologii afirmă că rocile ar fi rezultatul unor cimentări care au avut loc cu milioane de ani în urmă, dar procesul nu este bine cunoscut. Pietrele care cresc au chiar nişte prelungiri care pot fi considerate rădăcini. Dacă sunt tăiate, secţiunile seamănă cu ale unui trunchi de copac cu inele colorate. Au două forme de baza: sferică şi elipsoidală. Pe vremuri, în Transilvania existau cimitire vechi, unde trovanţii erau aşezaţi la căpătâiul mormintelor.
Specialiştii nu au ajuns la o concluzie clară
De-a lungul anilor, specialiştii au făcut diverse studii prin care au încercat să stabilească exact provenienţa trovanţilor. Lectorul Alexandru Andrasanu, din cadrul Societăţii Geologice a României a precizat într-o lucrare pe această temă că termenul de trovant este specific literaturii geologice române şi că a fost introdus de Murgoci, în lucrarea „Terţiarul din Oltenia”. „Ştiinţific vorbind, trovanţii sunt nişte concreţiuni grezoase, iar secreţia neuniformă a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Ei sunt caracterizaţi prin gradul de deschidere şi comunicare a spaţiului interstiţial” – este de părere acesta. Alte documente spun că, în urmă cu peste şase milioane de ani, zona pe care este amplasat în prezent muzeul arăta cu totul diferit faţă de azi. Se spune că spaţiul respectiv era ocupat de o deltă, iar actuala carieră s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de pe continent. „Procesul de formare a trovanţilor este considerat ca făcând parte din diageneza timpurie. Cele două condiţii esenţiale de formare a trovanţilor ar fi următoarele: existenţa unor sedimente nisipoase ori prezenţa unor fluide carbonatice în nisipuri”- susţine geologul.
Şi medicul Ioan Chintauan, directorul ştiinţific al Complexului Muzeal Bistriţa Năsăud a făcut câteva menţiuni cu privire la Muzeul Trovanţilor din Vâlcea: „Aceste forme sculpturale naturale sunt folosite de secole în satele în apropierea cărora ele apar la suprafaţă în râpe şi ogaşe. Din multele reprezentări existente unde stau nemişcate în eleganţa liniilor este dificil să alegi forma dorită, cu atât mai mult cu cât imaginaţia nu te lasă să te fixezi la ceva anume”. Trovanţii se află pe lista geotopurilor din România.
La mâna hoţilor
Din cauza faptului că muzeul nu este păzit în permanenţă, ci doar este delimitat cu o barieră, la orice oră din zi sau din noapte acesta este jefuit. Turiştii care opresc maşinile în zonă caută şi bagă în buzunare la orice oră din zi trovanţi mai mici, găsiţi în perimetrul muzeului, iar alţii, interesaţi mai mult de nisipul din incinta muzeului, în care de altfel se formează trovanţii, fură fără nicio jenă, cu sacul sau chiar cu raba."
de M.M.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|