IC | XC
---+---
NI | KA
http://www.manastirea-stelea.go.ro/
În valorosul tezaur cultural-istoric si artistic al Târgovistei,
Sfânta Manastire Stelea se înscrie ca o prezenta semnificativa,
a carei importanta depaseste limitele vechii capitale a Tarii
Românesti.
Ansamblul arhitectural al Manastirii Stelea reprezinta o zona cu
profunde implicatii în evolutia urbanistica a orasului medieval,
cu constructii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima -
considerata cronologic - fiind ctitoria lui Vasile Lupu din 1645.
Marginit de Calea Domneasca, situat la 150 m sud-est de Curtea
Domneasca si la 200 m nord de Mitropolie, el îsi justifica
denumirea de "Ansamblu arhitectural" prin însesi componentele sale:
O biserica din veacul al XIV-lea, alta din veacul al XV-lea, un
turn-clopotnita, toate aflate în zona sudica a manastirii;
Urme ale unor constructii de la sfârsitul veacului al XV-lea;
Manastirea ridicata în a doua jumatate a veacului al XVI-lea de
negustorul Stelea, mentionata în 1582 de un hrisov prin care Mihnea
Turcitul întarea o danie facuta manastirii si, mai apoi, de
documentele din 1614, 1617 si 1623;
Manastirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicata de Vasile
Lupu, domnul Moldovei.
Asadar, catre mijlocul veacului al XVII-lea, domnul Moldovei ridica
din nou, între anii 1636-1637 si 1644-1645, biserica pastrata
pâna astazi, o noua casa egumeneasca, chilii si ziduri de
incinta. Pisania împodobita cu bourul Moldovei, plasata deasupra
portalului de la intrarea în pronaos, mentioneaza: "Cu voia Tatalui
si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sfântului Duh, iata eu,
robul si închinatorul Io Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu Domn al
Tarii Moldovei. Acest sfânt hram al Învierii lui Dumnezeu si
Mântuitorul nostru Iisus Hristos l-a facut mai înainte Stelea
negustorul, unde zace si trupul raposatului parintelui meu, Nicolae
Vel Aga. Iar acum când mi-a daruit Dumnezeu domnia Tarii Moldovei, am
darâmat acea dintâi Sfânta Biserica pâna în temelii si cu ajutorul lui
Dumnezeu am început s-o zidesc din nou, în zilele fratelui nostru, Io
Matei Basarab Voevod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Ungrovlahiei
si s-a savârsit, cu voia lui Dumnezeu în luna lui septembrie 7 si anul
7154".
În locul vechii biserici de proportii mai reduse, al carei ctitor
este pomenit în pisanie sub numele de Stelea negustorul, Vasile Lupu a
ridicat o alta, monumentala, menita sa consfinteasca împacarea
celor doi domni. Atentia domnului moldovean s-a îndreptat asupra
ctitoriei lui Stelea din motive de pietate filiala, aici fiind
înmormântat tatal sau, Vel-Aga Nicolae, dupa cum atesta si
pisania.
Opt ani mai târziu, în noiembrie 1653, ctitoria domnului Moldovei
avea sa-l gazduiasca pe Macarie Patriarhul Antiohiei, primit cu mare
fast la Târgoviste. Însotitorul sau, Paul de Alep, în
însemnarile sale, compara Târgoviste - ca marime - cu Alepul sau
Damascul, iar dintre numeroasele ei biserici si manastiri,
considera ca cea a lui Vasile Voda este cea mai frumoasa: "Ea
poarta numele Învierii Domnului, dar muntenii o numesc Manastirea
Stelea. E mare si îngradita cu un zid de piatra... Biserica e
mareata si înalta, având doua elegante turle cu mai multe
cruci, pentru a caror poleire s-a cheltuit, se zice, sapte sute
taleri venetieni. Iconostasul, de arta rusa, este minunat si are
trei usi".
Acelasi Paul de Alep, aflat din nou în Tara Româneasca, era martor
în februarie 1658 la distrugerile facute în Târgoviste de ostile
turcesti si tataresti care-l înfrânsesera pe Constantin Voda
Serban în încercarea lui de a se împotrivi mazilirii.
Referindu-se la Manastirea Stelea, Paul de Alep consemneaza: "...
Manastirea Stelea rezista unui asediu puternic, fiind ocupata de o
ceata de cazaci cu femeile lor, care s-au luptat cu turcii si
tatarii... Bisericii, ce era plina de lazi si provizii ale
poporului, i-au dat foc; ea a ars cu totul pe dinauntru si pe
dinafara... si cu ea a pierit, pacat, si acel iconostas de o atât
de rara frumusete".
Documentele perioadei urmatoare oglindesc treptata saracire a
manastirii, ajunsa metoc al ctitoriei brâncovenesti "Sfântul
Gheorghe Nou" din Bucuresti, închinata, la rândul ei, Sfântului
Mormânt de la Ierusalim.
În vremea lui Constantin Brâncoveanu biserica este reparata: se pune
pardoseala din dale de piatra, este refacut etajul clopotnitei, se
face o noua zugraveala în biserica ce avea sa fie înzestrata si
cu mobilier de cult. Catre sfârsitul anului 1715, Radu Dudescu
scria, între altele, Patriarhului Ierusalimului Hrisant Notaras: "...
pentru asternerea Bisericii Stelea, sa fie în stiinta ta, cum ca
s-a savârsit si n-a ramas nimic lipsa... ".
Spre sfârsitul veacului al XVIII-lea manastirea ajunsese într-o
stare precara. Unele reparatii strict necesare sunt sustinute de
daniile unor boieri. În 1780, Cârstica Voiescu, logofat, este rugat
de Patriarhul Avramie al Ierusalimului sa primeasca functia de
epitrop al Bisericii Stelea spre a contribui la refacerea ei. Mici
danii se mai primesc si din partea unor oraseni în schimbul
dreptului de a fi îngropati în biserica sau de a fi trecuti în
pomelnic.
Exista marturii care amintesc de o scoala greceasca ce functiona
de la sfârsitul veacului al XVIII-lea în chiliile Manastirii
Stelea si care a dainuit pâna catre 1840. Aici au învatat
printre altii, Grigore Alexandrescu, I. H. Radulescu si Vasile
Cârlova.
În 1832, vizitând Manastirea Stelea, generalul Pavel Kiseleff
remarca saracia bisericii. În secolul a XIX-lea, Stelea devenise
biserica de mir, cladirile ei - tot mai ruinate - primind alte
destinatii. Dupa secularizarea averilor manastiresti, în 1863,
Biserica Stelea devine biserica parohiala, fiind întretinuta de
stat. În perioada 1865-1876 se fac reparatii la învelitoarea
bisericii, precum si unele lucrari la chilii. În 1879 se
restaureaza turla de pe naos.
În 1881, o comisie care a vizitat mai multe monumente din tara,
constata starea de degradare a cladirilor de la Manastirea Stelea
si initiaza o "restaurare generala". Între 1943-1947 s-au facut
unele reparatii la soclu, sub ziduri. Pictura a fost partial
restaurata de pictorul I. Mihail.
Dintre obiectele de cult ale bisericii s-au mai pastrat stranele,
doua jilturi brâncovenesti, unul purtând stema Tarii Românesti
(ambele aflate astazi în colectiile Muzeului National de Istorie a
României), un disc de argint aurit daruit de Doamna Stanca în
1599-1600 si un potir de argint aurit filigranat daruit de Vasile
Lupu. Tot din vremea lui Vasile Lupu dateaza o cristelnita din
piatra aflata în pronaosul bisericii. De la Vasile Lupu provine si
o anafornita din argint aurit, cu stema Moldovei, pastrata astazi
în colectiile Muzeului National de Arta. Din 1763-1764 dateaza un
pomelnic-triptic din lemn, provenit de la Manastirea Stelea, aflat
în prezent în colectiile Patriarhiei.
Relativ numeroase sunt pietrele de mormânt, cea mai veche datând din
1609, urmata de altele din 1647, 1689 si 1820.
În perioadele 1971-1975, 1982-1988, 1991-1999 si în 2002 s-au
efectuat lucrari de restaurare la turnul-clopotnita si la
staretie.
.
--------------------------------------------------------------------------------
•Prev by Date: Nae Ionescu - Curs de Teorie a Cunostintei -- Capitolul XVI
•Next by Date: [scrierile] Manastirea Stelea - Targoviste
•Previous by thread: Nae Ionescu - Curs de Teorie a Cunostintei -- Capitolul XVI
•Next by thread: [scrierile] Manastirea Stelea - Targoviste
---+---
NI | KA
http://www.manastirea-stelea.go.ro/
În valorosul tezaur cultural-istoric si artistic al Târgovistei,
Sfânta Manastire Stelea se înscrie ca o prezenta semnificativa,
a carei importanta depaseste limitele vechii capitale a Tarii
Românesti.
Ansamblul arhitectural al Manastirii Stelea reprezinta o zona cu
profunde implicatii în evolutia urbanistica a orasului medieval,
cu constructii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima -
considerata cronologic - fiind ctitoria lui Vasile Lupu din 1645.
Marginit de Calea Domneasca, situat la 150 m sud-est de Curtea
Domneasca si la 200 m nord de Mitropolie, el îsi justifica
denumirea de "Ansamblu arhitectural" prin însesi componentele sale:
O biserica din veacul al XIV-lea, alta din veacul al XV-lea, un
turn-clopotnita, toate aflate în zona sudica a manastirii;
Urme ale unor constructii de la sfârsitul veacului al XV-lea;
Manastirea ridicata în a doua jumatate a veacului al XVI-lea de
negustorul Stelea, mentionata în 1582 de un hrisov prin care Mihnea
Turcitul întarea o danie facuta manastirii si, mai apoi, de
documentele din 1614, 1617 si 1623;
Manastirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicata de Vasile
Lupu, domnul Moldovei.
Asadar, catre mijlocul veacului al XVII-lea, domnul Moldovei ridica
din nou, între anii 1636-1637 si 1644-1645, biserica pastrata
pâna astazi, o noua casa egumeneasca, chilii si ziduri de
incinta. Pisania împodobita cu bourul Moldovei, plasata deasupra
portalului de la intrarea în pronaos, mentioneaza: "Cu voia Tatalui
si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sfântului Duh, iata eu,
robul si închinatorul Io Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu Domn al
Tarii Moldovei. Acest sfânt hram al Învierii lui Dumnezeu si
Mântuitorul nostru Iisus Hristos l-a facut mai înainte Stelea
negustorul, unde zace si trupul raposatului parintelui meu, Nicolae
Vel Aga. Iar acum când mi-a daruit Dumnezeu domnia Tarii Moldovei, am
darâmat acea dintâi Sfânta Biserica pâna în temelii si cu ajutorul lui
Dumnezeu am început s-o zidesc din nou, în zilele fratelui nostru, Io
Matei Basarab Voevod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Ungrovlahiei
si s-a savârsit, cu voia lui Dumnezeu în luna lui septembrie 7 si anul
7154".
În locul vechii biserici de proportii mai reduse, al carei ctitor
este pomenit în pisanie sub numele de Stelea negustorul, Vasile Lupu a
ridicat o alta, monumentala, menita sa consfinteasca împacarea
celor doi domni. Atentia domnului moldovean s-a îndreptat asupra
ctitoriei lui Stelea din motive de pietate filiala, aici fiind
înmormântat tatal sau, Vel-Aga Nicolae, dupa cum atesta si
pisania.
Opt ani mai târziu, în noiembrie 1653, ctitoria domnului Moldovei
avea sa-l gazduiasca pe Macarie Patriarhul Antiohiei, primit cu mare
fast la Târgoviste. Însotitorul sau, Paul de Alep, în
însemnarile sale, compara Târgoviste - ca marime - cu Alepul sau
Damascul, iar dintre numeroasele ei biserici si manastiri,
considera ca cea a lui Vasile Voda este cea mai frumoasa: "Ea
poarta numele Învierii Domnului, dar muntenii o numesc Manastirea
Stelea. E mare si îngradita cu un zid de piatra... Biserica e
mareata si înalta, având doua elegante turle cu mai multe
cruci, pentru a caror poleire s-a cheltuit, se zice, sapte sute
taleri venetieni. Iconostasul, de arta rusa, este minunat si are
trei usi".
Acelasi Paul de Alep, aflat din nou în Tara Româneasca, era martor
în februarie 1658 la distrugerile facute în Târgoviste de ostile
turcesti si tataresti care-l înfrânsesera pe Constantin Voda
Serban în încercarea lui de a se împotrivi mazilirii.
Referindu-se la Manastirea Stelea, Paul de Alep consemneaza: "...
Manastirea Stelea rezista unui asediu puternic, fiind ocupata de o
ceata de cazaci cu femeile lor, care s-au luptat cu turcii si
tatarii... Bisericii, ce era plina de lazi si provizii ale
poporului, i-au dat foc; ea a ars cu totul pe dinauntru si pe
dinafara... si cu ea a pierit, pacat, si acel iconostas de o atât
de rara frumusete".
Documentele perioadei urmatoare oglindesc treptata saracire a
manastirii, ajunsa metoc al ctitoriei brâncovenesti "Sfântul
Gheorghe Nou" din Bucuresti, închinata, la rândul ei, Sfântului
Mormânt de la Ierusalim.
În vremea lui Constantin Brâncoveanu biserica este reparata: se pune
pardoseala din dale de piatra, este refacut etajul clopotnitei, se
face o noua zugraveala în biserica ce avea sa fie înzestrata si
cu mobilier de cult. Catre sfârsitul anului 1715, Radu Dudescu
scria, între altele, Patriarhului Ierusalimului Hrisant Notaras: "...
pentru asternerea Bisericii Stelea, sa fie în stiinta ta, cum ca
s-a savârsit si n-a ramas nimic lipsa... ".
Spre sfârsitul veacului al XVIII-lea manastirea ajunsese într-o
stare precara. Unele reparatii strict necesare sunt sustinute de
daniile unor boieri. În 1780, Cârstica Voiescu, logofat, este rugat
de Patriarhul Avramie al Ierusalimului sa primeasca functia de
epitrop al Bisericii Stelea spre a contribui la refacerea ei. Mici
danii se mai primesc si din partea unor oraseni în schimbul
dreptului de a fi îngropati în biserica sau de a fi trecuti în
pomelnic.
Exista marturii care amintesc de o scoala greceasca ce functiona
de la sfârsitul veacului al XVIII-lea în chiliile Manastirii
Stelea si care a dainuit pâna catre 1840. Aici au învatat
printre altii, Grigore Alexandrescu, I. H. Radulescu si Vasile
Cârlova.
În 1832, vizitând Manastirea Stelea, generalul Pavel Kiseleff
remarca saracia bisericii. În secolul a XIX-lea, Stelea devenise
biserica de mir, cladirile ei - tot mai ruinate - primind alte
destinatii. Dupa secularizarea averilor manastiresti, în 1863,
Biserica Stelea devine biserica parohiala, fiind întretinuta de
stat. În perioada 1865-1876 se fac reparatii la învelitoarea
bisericii, precum si unele lucrari la chilii. În 1879 se
restaureaza turla de pe naos.
În 1881, o comisie care a vizitat mai multe monumente din tara,
constata starea de degradare a cladirilor de la Manastirea Stelea
si initiaza o "restaurare generala". Între 1943-1947 s-au facut
unele reparatii la soclu, sub ziduri. Pictura a fost partial
restaurata de pictorul I. Mihail.
Dintre obiectele de cult ale bisericii s-au mai pastrat stranele,
doua jilturi brâncovenesti, unul purtând stema Tarii Românesti
(ambele aflate astazi în colectiile Muzeului National de Istorie a
României), un disc de argint aurit daruit de Doamna Stanca în
1599-1600 si un potir de argint aurit filigranat daruit de Vasile
Lupu. Tot din vremea lui Vasile Lupu dateaza o cristelnita din
piatra aflata în pronaosul bisericii. De la Vasile Lupu provine si
o anafornita din argint aurit, cu stema Moldovei, pastrata astazi
în colectiile Muzeului National de Arta. Din 1763-1764 dateaza un
pomelnic-triptic din lemn, provenit de la Manastirea Stelea, aflat
în prezent în colectiile Patriarhiei.
Relativ numeroase sunt pietrele de mormânt, cea mai veche datând din
1609, urmata de altele din 1647, 1689 si 1820.
În perioadele 1971-1975, 1982-1988, 1991-1999 si în 2002 s-au
efectuat lucrari de restaurare la turnul-clopotnita si la
staretie.
.
--------------------------------------------------------------------------------
•Prev by Date: Nae Ionescu - Curs de Teorie a Cunostintei -- Capitolul XVI
•Next by Date: [scrierile] Manastirea Stelea - Targoviste
•Previous by thread: Nae Ionescu - Curs de Teorie a Cunostintei -- Capitolul XVI
•Next by thread: [scrierile] Manastirea Stelea - Targoviste
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 21 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 1-20 din 21 |
Urmatoarea Pagina »