Inapoi la Pagina de Discutii
|
Baal: numele unei divinitati pagane din partile Mediteranei - si al statuii ridicate in cinstea ei, inaintea careia se inchinau si se aduceau jertfe. Cultul lui Baal patrunsese si la evrei si impotriva acestui cult au luptat profetii, indeosebi sfantul prooroc Ilie(III Regi 18, 19; 19, 18; Rom. 11, 4).
|
|
|
Barbati tamaduiti. Intre nenumaratele tamaduiri, de diferite boli, au fost tamaduiti si o seama de barbati, deosebiti de cei amintiti in general(ex. Matei 8,16; 9, 27; Marcu 6, 34; Luca 9,11). Intre acestia se vorbeste, indeosebi, de:
1. leprosul de la muntele fericirilor(Matei 8, 2-4; Luca 5, 12-14); 2. sluga sutasului din Capernaum, slabanog(Matei 8, 5-13; Luca 7, 3-10); 3. fiul slujitorului regesc din Capernaum(Ioan 4, 46); 4.vindecarea celor doi orbi, din Capernaum(Matei 9, 27-30); 5. slabanogul din Capernaum, tamaduit sambata(Matei 9, 1-7;Marcu 2, 1-12; Luca 5, 18-25); 5a. cei doi demonizati din Gadara(Matei 8, 29-32; Marcu 5, 1-13; Luca 8, 26-33); 6. vindecarea indracitului orb si mut(Matei 12,22); 7. orbul de la intrarea in Ierusalim(Luca 18, 35-43); 8. orbul Bartimeu, la iesirea din Ierihon(Marcu 10,46-52); 9. alti doi orbi din Ierihon, tamaduiti(Matei 20, 30-34); 10. omul din Sinagoga, cu duh necurat, tamaduit(Marcu 1, 26; Luca 4, 33); 11. omul care avea duh mut si surd, cand carturarii si fariseii spun lui Iisus ca scoate demonii cu Beelzebul(Matei 9, 32-33; Luca 11, 14-15); 12. vindecarea omului cu mana uscata, sambata, din Capernaum(Matei 12, 10; Luca 6, 1-10); 13. fiul lunatec, mut si surd(Matei 17, 15-18; Marcu 9, 17-25; Luca 9, 29-42); 14. orbul din Betsaida Galileii(Marcu 8, 22-25); 15. slabanogul de 38 de ani de la lacul Vitezda(Ioan 5, 1-14); 16. orbul din nastere, vindecat sambata si trimis la Siloam(Ioan 9, 1-41); 17. bolnavul vindecat de idropica(Luca 14, 1-4); 18. tamaduirea gangavului surdo-mut de la Tiberiada(Marcu 7, 32-35); 19. cei zece leprosi din care numai unul a multumit(Luca 17, 12-19); 20. invierea fiului vaduvei, din cetatea Nain(Luca 7, 11-15); 21. invierea lui Lazar, din Betania, a patra zi(Ioan 11, 1-44); 22. ologul din nastere, de la Poarta Frumoasa, vindecat de Petru(Fapte 3, 1-10); 23. demonizati, slabanogi si schiopi vindecati(Fapte 8, 7); 24. vindecarea lui Enea din Lida de catre Petru(Fapte 9, 32-34); 25. invierea tanarului Eutihie de catre Pavel(Fapte 20, 9-12); 26. vindecarea ologului din nastere, din Listra(Fapte 14, 8-10). |
|
|
Bucurie: starea de multumire sufleteasca sau de mare satisfactie pricinuita de un mare eveniment fericit sau ca rezultat al unei activitati jertfelnice. Termenul se foloseste de multe ori, cu diferite sensuri si pe planuri variate de existenta.
Bucuria ca har sau ca dar obiectiv, vine de sus, de la Dumnezeu. Caci Dumnezeu care este Iubirea, este si Pacea si Bucuria si Bunatatea, de care impartaseste si pe cei credinciosi - revarsandu-le in inimile lor prin Duhul Sfant(Rom. 5, 5). In acest sens se spune "Dumnezeul nadejdii sa va umple pe voi de toata bucuria si pacea in credinta... prin puterea Duhului Sfant"(Rom. 15, 13). Bucuria apartine si lui Hristos, Care o poate produce(Evr. 12, 2) si o impartaseste si ucenicilor si celor ce au crezut. "Aceasta v-am spus - zice El - ca bucuria Mea sa fie in voi si ca bucuria voastra sa fie deplina ..."(Ioan 15, 11; 16, 24) sau: "acum vin la Tine(Tata) ca bucuria Mea sa fie deplina in ei"(Ioan 17, 13). Aceasta bucurie de provenienta cereasca este transmisa de Duhul Sfant si intretinuta de activitatea Lui. De aceea este numarata intre "roadele Duhului" care sunt: "dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia"(Gal. 5, 22-23). Insasi "imparatia lui Dumnezeu" consta in "dreptate, pace si bucurie in Duhul Sfant"(Rom. 14, 17). Aceasta bucurie de sus, impartasita si insusita prin credinta, apoi cultivata prin ascultare de cuvantul lui Dumnezeu si de Biserica Lui(Luca 10, 17), devine o "bucurie a credintei" in cei credinciosi. Crestinii filipeni sunt "bucuria si cununa" lui Pavel: Filip. 4, 1. Bucuria este produsa de fapte externe, in situatii ca cea a magilor, care au vazut steaua si sau bucurat cu bucurie mare(Matei 2, 10), sau a femeilor mironosite si a ucenicilor care se bucura de invierea Domnului(Matei 28, 8; Luca 24, 41). Cu bucurie primeste si pamantul samanta(Matei 13, 20-44; Marcu 4, 16; Luca 8, 13). Ca bucurii duhovnicesti gasim expresiile urmatoare: Ioan Botezatorul cand la vazut pe Iisus spune ca bucuria lui sa implinit(Ioan 3, 29). Cei 70 de ucenici vazand ca demonii li se pleaca sau bucurat cu bucurie mare(Luca 10, 17). Bucurie cereasca este aceea care se simte si se traieste in viata cealalta, dupa aratarea Domnului, pe care sfantul apostol Petru o numeste "bucuria negraita si preaslavita"(I Petru 1, 8; II Petru 3, 13). Aceasta este bucuria dreptilor, care aud fericita binecuvantare - la judecata finala - a mostenirii imparatiei lui Dumnezeu(Matei 25, 34). Si este si bucuria ingerilor si a sfintilor din cer care se bucura inaintea si impreuna cu Dumnezeu pentru orice pacatos care se pocaieste(Luca 15, 10). Crestinii se bucura si in incercari si suferinte stiind ca acestea sunt pentru Domnul(Iacov 1, 2; I Petru 4, 12) si spre slavirea lor. Bucurie = Fapte 2, 28 "Facutu-mi-ai cunoscut (Doamne) caile vietii; cu infatisarea ta ma vei umple de bucurie"; si 14, 17: "...umplandu-va de hrana si de bucurie inimile voastre". Apoc.12, 12: "Bucurati-va ceruri si cei ce locuiti in ele." |
|
|
Bartimeu(aram. - "fiul lui Timeu"): numele purtat de orbul din Ierihon, vindecat de Iisus(Marcu 10,46-52).
|
|
|
Beelzebul: nume dat de evrei satanei, capetenia demonilor(Matei 12, 24-27; Marcu 3, 22; Luca 11, 15-19). Vazand minunile facute de Hristos, fariseii Il acuzau ca El scoate demonii cu Beelzebul, domnul dracilor; numindu-l indirect "Beelzebul" pe Stapanul casei(cf. Matei 10, 25). Or, "Fiul Omului" a venit in lume "ca sa strice lucrurile diavolului"(I Ioan 3, 8; cp Evr. 2, 14-15).
Intr-o citire evreiasca, apostolul Pavel numeste "Veliar" pe Beelzebul, punandu-l in opozitie cu Hristos si cu opera lui. Caci zice: "Ce parte are dreptatea cu nelegiuirea? Sau ce impartasire are lumina cu intunericul? Si ce invoire este intre Hristos si Veliar, sau ce parte are un credincios cu un necredincios?"(II Cor. 6, 14-15). Dupa Gheorghiu Ev. Matei, p. 372, Beelzebul este numele schimbat de iudei din Beelzebub, "zeul mustelor", adorat de filisteni in Ecron, numit de evrei in batjocura "zeul gunoiului si a tot ce e necurat si in ultima linie a demonilor". Veliar este apostatul alungat din cer(Luca 10, 18), numit in Apocalipsa "balaurul cel mare, sarpele cel de demult, care se cheama diavolul si satana, cel ce insala toata lumea"(Apoc. 12, 9), dar care va fi aruncat in iezerul de foc si de pucioasa(Apoc. 20, 10). |
|
|