Sarbatoarea "Taierea Capului Sfantului Botezatorul"

Marcu VI, 14-30
14. Şi a auzit regele Irod, căci numele lui Iisus se făcuse cunoscut, şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el.
15. Alţii însă ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul din prooroci.
16. Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat din morţi.
17. Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie.
18. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău.
19. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea,
20. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta.
21. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea,
22. Şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da.
23. Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu.
24. Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul.
25. Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.
26. Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze.
27. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul.
28. Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
29. Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt.
30. Şi s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus Lui toate câte au făcut şi au învăţat

Biserica Ortodoxă pomeneste duminică, 29 august, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, despre care Mântuitorul Iisus Hristos a spus că este mai presus decât toţi proorocii, ultimul dintre proorocii Vechiului Testament şi primul dintre proorocii Noului Testament.
Ioan Botezătorul a locuit în pustie şi l-a propovăduit pe Mesia conaţionalilor săi, spunându-le: "Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat Împărăţia Cerurilor". Proorocul a botezat în apele Iordanului o mulţime de oameni care au venit la el.
Pentru că poporul se întreba dacă nu era el Mântuitorul aşteptat de atâtea generaţii, Ioan le răspundea: "Eu vă botez cu apă, dar vine altul mai mare decât mine, El vă va boteza cu foc şi cu Duh Sfânt". Fiu al lui Zaharia preotul şi al cuvioasei Elisabeta, ruda Sfintei Fecioare Maria, Sfântul Ioan Botezătorul este cel care l-a Botezat pe Mântuitorul în Râul Iordan.
Moartea proorocului a fost hotărâtă de regele iudeilor, Irod Antipa, la una din serbările zilei sale de naştere, în cetatea Sevastiei. Salomeea, fiica concubinei regelui Irod, a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul, la îndemnul mamei sale. Deoarece promisese de faţă cu mesenii că-i va da Salomeei tot ceea ce îi va cere, regele Irod a ordonat ca Ioan Botezătorul să fie ucis prin decapitare.

Pomenirea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, numită în popor şi Sântion de toamnă, este prăznuită în fiecare an la 29 august, când este rânduită zi de post.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul incheie din anul bisericesc care se sfarseste la 31 august. La 1 septembrie începe noul an bisericesc.

În general, sărbătorile sfinţilor de peste an sunt zile de bucurie pentru creştini şi de mulţumire adusă lui Dumnezeu că au dobândit un nou mijlocitor în cer pentru sufletul lor. Tocmai în sensul acesta, bucuria sărbătorii se exprimă şi în ceea ce creştinii consumă la masă, fiind dezlegare la toate bucatele, excepţie făcând zilele de miercuri şi vineri sau posturile mari de peste an, dacă sărbătorile sfinţilor cad în aceste zile sau perioade liturgice.
Cu toate acestea, două sărbători din cursul anului liturgic au o rânduială specială de postire, în ziua prăznuirii lor. Acestea sunt: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul şi Praznicul Înălţării Sfintei Cruci, fiind zile cu postire, în orice zi a săptămânii ar cădea.
Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, care în acest an cade în zi de duminică, are următoarea rânduială de postire, menţionată în Mineiul lunii August, la indicaţiile tipiconale pentru ziua de 29: "Tipicul postului la tăierea cinstitului cap al Înaintemergătorului este aşezat de Sfinţii Părinţi cei de demult… Se cuvine în această zi a ne înfrâna cu post, în cinstea Proorocului ce a pătimit pentru adevăr şi a propovăduit pe Domnul şi celor din iad… Se face dezlegare numai la untdelemn şi la celelalte roduri din feluri de poame şi seminţe şi câte un pahar de vin, cu măsură, întru slava lui Dumnezeu…". În continuare, se explică în Minei şi motivul pentru care a fost rânduit un astfel de post: "… în tot chipul se cuvine să fim noi în această zi cu întristare şi mâhnire, şi nu a avea plăcerea pântecelui, pentru viaţa cea înfrânată a sfântului şi pentru vărsarea lui de sânge, cea prin necurată ucidere de către Irod. Căci capul Înaintemergătorului a fost tăiat la ospăţ datorită jocurilor desfrânatei dansatoare şi datorită îmbuibării pântecelui şi junghierii şi vărsării de sânge de diferite vietăţi; iar nouă nu se cuvine a mânca nici una din aceste vietăţi… ca să nu ne arătăm a urma îmbuibărilor lui Irod. Căci cum vom putea cinsti slăvita tăiere a Botezătorului, dacă mâncăm carne sau alte feluri de mâncări scumpe? Pentru că el a vieţuit în pustie, unde nu numai roduri de poame sau alte legume, ci nici apă, nici iarbă nu era. Şi este dovedit că nici pâine nu mânca, nici masă nu avea.((pr. dr. Lucian Farcaşiu, www.ziarulumina.ro)