Manastirea Oasa
» Cea mai longevivă tabără duhovnicească adresată st
Inapoi la Pagina de Discutii
|
Cea mai longevivă tabără duhovnicească adresată studenţilor,
Mănăstirea Oaşa, din Munţii Sebeşului, care găzduieşte în aceste zile cea mai longevivă tabără duhovnicească adresată studenţilor, şi-a sărbătorit miercuri hramul, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, în prezenţa arhiepiscopului ortodox de Alba Iulia, ÎPS Irineu. Situată la o altitudine de aproximativ 1.400 de metri, mănăstirea Oaşa, ai cărei monahi şi fraţi sunt toţi cu studii superioare, a fost şi rămâne legată duhovniceşte de Părintele arhimandrit Teofil Părăian, trecut la cele veşnice în toamna lui 2009, care a fost, timp de un deceniu şi jumătate, invitat special al taberelor de muncă şi rugăciune organizate aici. Şi în acest an, Oaşa găzduieşte, în perioada 19-28 iulie, Tabăra Naţională Studenţească ‘Părintele Teofil Părăian’, ediţia a XVII-a, organizată de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filialele Oradea şi Timişoara. Cea de-a doua etapă a taberei va avea loc între 20 şi 27 septembrie, la metocul mănăstirii din Găbud, tot în judeţul Alba. Cei peste o sută de tineri aflaţi în tabără au participat la slujbele mănăstirii, la conferinţe şi documentare religioase şi culturale, dar şi la drumeţii pe munte, în Retezat şi Parâng. Ei învaţă, cu această ocazie, cântece bisericeşti din slujba Sfântului Mare Mucenic Pantelimon şi a Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, alături de cântece patriotice şi tradiţionale româneşti. Mănăstirea Oaşa, înfiinţată în 1990 ca aşezământ de maici, a fost transformată din 2000, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în mănăstire de călugări, deoarece accesul în zonă, la vremea respectivă, era foarte greu, mai ales pe timp de iarnă. Acum, mănăstirea numără 24 de monahi şi fraţi, în frunte cu stareţul Iustin Miron, toţi absolvenţi de studii superioare, unul dintre călugări fiind cetăţean american, trecut la religia ortodoxă. La mănăstirea Oaşa, care mai are un hram, pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, se află o biserică de lemn, ctitorită de Mihail Sadoveanu şi de Ionel Pop, strămutată aici în 1983, după construirea lacului de acumulare de la Fetiţa. Mănăstirea găzduieşte o părticică din moaştele Sf. Pantelimon, alături de alte sfinte moaşte, şi o copie după icoana Maica Domnului Pantanasa, primită de la mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos. |
|
|