Biserica Sfantul Gheorghe, aflata in centrul localitatii Harlau, la o distanta de aproximativ 75 kilometri de orasul Iasi, a fost ctitorita de Sfantul Voievod Ștefan cel Mare, in anul 1492. In anul 2004, aceasta ctitorie voievodala a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi, ca parte integranta a Curtii Domnesti.

Prima atestare documentara a localitatii Harlau este cea aflata intr-un document semnat in ziua de 1 mai 1384, privind curtea domneasca in care traia Doamna Margareta, mama domnitorilor Petru I Musat si Roman I Musat. Apoi, in vremea domniei Sfantului Voievod Stefan cel Mare (1457-1504), localitatea s-a dezvoltat semnificativ.

In anul 1486, Sfantul Stefan cel Mare a refacut din temelie curtea domneasca, precum gasim consemnat in pisania originala, pastrata pana astazi in Muzeul de Arta, din Bucuresti: "Binecinstitorul si de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a facut aceste case, care s-au inceput a se zidi in anul 6994 (1486) luna ... 20 si s-au sfarsit in acelasi an, septembrie 15." Apoi, in anul 1492, Sfantul Stefan a ctitorit actuala biserica, inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe.

In urma Sfantului Stefan cel Mare, in resedinta domneasca din Harlau au mai trait si alti domnitori. Domnitorul Petru Rares, nascut in Harlau, a locuit in Curtea Domneasca intre anii 1530-1532 si a construit, la mica distanta, Biserica Sfantul Dumitru. Apoi, domnitorul Alexandru Lapusneanu a mutat capitala Moldovei in Iasi, insa, intre anii 1624-1626, domnitorul Radu Mihnea a revenit in Curtea Domneasca din Harlau.

In anul 1727, Curtea Domneasca era inca in buna stare. In secolul al XIX-lea, locuitorii din zona au inceput sa fure caramizile si pietrele din incinta pentru anumite lucrari din oras. Apoi, pana in anul 1907, in acest loc s-a aflat groapa de gunoi a orasului si targul de vite.

Biserica Sfantul Gheorghe - Harlau

Biserica Domneasca din Harlau a fost ctitorita in anul 1492, de catre Sfantul Voievod Stefan cel Mare, si inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Inaintea actualei biserici, pe acelasi loc, au mai existat doua biserici; prima a fost construita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, iar a doua a fost construita la inceputul secolului al XV-lea, in vremea domnitorului Alexandru cel Bun; aceasta din urma a fost avariata in anul 1471, in urma unui cutremur de pamant.

Potrivit pisaniei originale, actuala biserica a fost construita in mai putin de jumatate de an, precum citim: "Binecinstitorul si iubitorul de Hristos, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit aceasta biserica intru numele sfantului si maritului mare mucenic si purtator de biruinta Gheorghe, care s-a inceput a se zidi in anul 7000, luna mai 30, si s-a terminat in acelasi an, luna octombrie 28, iar al domniei sale in anul al 36-lea curgator (1492)."

In vremea domniei lui Petru Rares (1527-1546), exteriorul bisericii domnesti a fost pictat in fresca, de zugravul grec Gheorghe, din Tricala. Ferestrele mari din pronaos au fost astupate, fiind pastrate doar doua ferestre mici.

Intre anii 1624-1626, domnitorul Radu Mihnea (1616-1626) a locuit in Curtea domneasca din Harlau. El a trecut la cele vesnice in ziua de 20 ianuarie 1626, fiind inmormantat in partea nordica a pronaosului. Mai tarziu, trupul sau a fost mutat in biserica mare a Manastirii Radu Voda, din Bucuresti.

In anul 1791, spatarul Mihail Racovita a intreprins o serie de lucrari ample asupra bisericii. Unele dintre ele au dus la pierderea unor valori inestimabile. Acum a fost daramat peretele dintre pronaos si naos, pe care se afla zugravit tabloul votiv, in care aparea Sfantul Stefan cel Mare. Tot acum a fost tencuita pictura exterioara a bisericii si a fost montata noua catapeteasma.

Intre anii 1893-1904, biserica a suferit o ampla restaurare, sub indrumarea arhitectului Constantin Baicoianu. Acum s-a inlaturat tencuiala exterioara, impreuna cu fresca de sub aceasta, fiind redeschise ferestrele originale, din vremea Sfantului Stefan cel Mare.

Tot acum, fatada bisericii a fost acoperita cu bucati de caramida aparenta si discuri ceramice multicolore. Clopotnita bisericii s-a pastrat pana in anul 1904. Apoi, spre sfarsitul secolului al XX-lea, a fost construita noua clopotnita, in partea nordica a bisericii.

Pictura interioara a fost curatata de mai multe ori, in anii 1911, 1926-1929, 1931-1932 si 1954. In anul 1992, in urma unei curatari neavizate a picturii, aceasta din urma a avut de suferit, culorile pierzandu-si intensitatea originala. In urma multor reparatii si retusari, efectuate de-a lungul timpului, pictura originala se afla astazi intr-o stare slaba de conservare.

Intre pronaos si naos, in arhitectura bisericii a fost incadrata gropnita, care, de-a lungul timpului, a gazduit mai multe morminte. In partea nordica a gropnitei s-a aflat mormantul domnitorului Radu Mihnea, ale carui ramasite pamantesti se afla astazi in biserica mare a Manastirii Radu Voda, din Bucuresti. Langa mormantul sau, intr-o mica tainita, s-au descoperit multe obiecte si monezi din aur.

In aceasta gropnita s-a aflat si mormantul zugravului Gheorghe, din Tricala, cel care a pictat in fresca biserica. Pe lespedea acestuia, pastrata astazi in Muzeul de Arta, din Bucuresti, in limba slavona, sta scris: "Acest mormant este al robului lui Dumnezeu, mesterul Gheorghe zugravul, venit din tara Tricalei; si a raposat la viata vesnica in zilele binecinstitorului ... in anul 7038, luna ianuarie, 15."

Biserica Sfantul Gheorghe, din localitatea Harlau, a fost construita dupa modelul Bisericii Sfantul Ilie, din localitatea Sfantu Ilie. Ea este construita in forma de cruce, are abside poligonale in exterior si o turla asezata pe naos. Biserica are lungimea totala de peste 24 metri, latimea de peste 8 metri si inaltimea de 21,50 metri. De jur-imprejur, biserica este intarita de cinci contraforturi.

Fundatia, stalpii din margini, contraforturile si bazele peretilor sunt realizate din bucati masive de piatra cioplita. Fatada bisericii este strabatuta de trei randuri de caramida smaltuita. In partea superioara, peretii aduna la un loc trei randuri de caramida smaltuita; aceasta este de forma rotunda, multicolora si cu desene in relief - motive zoomorfe. Absidele laterale sunt decorate cu o serie de firide oarbe.

Intrarea in biserica se face prin peretele vestic al pridvorului. Pronaosul este boltit, iar bolta acestuia se sprijina pe opt pandativi. Acesta este luminat de patru ferestre mari, executate in stilul gotic. Actuala catapeteasma a bisericii dateaza din anul 1791, cand spatarul Mihail Racovita a restaurat intreaga biserica. Peste naos se inalta o turla octogonala sprijinita pe o baza formata din caramizi zimtate. Turla este din caramida, iar de jur-imprejur este impodobita cu discuri din ceramica smaltuita. Ea are patru ferestre.

Biserica Sfantul Gheorghe a fost pictata si in exterior, de catre zugravul grec Gheorghe, in vremea domniei lui Petru Rares. Frescele exterioare au fost acoperite cu tencuiala in anul 1791, in urma restaurarii din spatarului Mihail Racovita. La inceputul secolului al XX-lea, cand biserica a fost amplu restaurata, odata cu tencuiala, a fost indepartata si pictura originala. In exterior, pictura infatisa urmatoarele scene: pe fatada vestica, Judecata de Apoi; pe fatada sudica, Arborele lui Iesei; pe abside, Imunul Acatist si Rugul Aprins; pe fatada nordica, asediul Constantinopolului.

In interior, pictura actuala infatiseaza mai multe etape istorice. Cea mai veche, din vremea Sfantului Stefan cel Mare, s-a pastrat in Sfantul Altar (Impartasirea Sfintilor Apostoli, Cina cea de Taina, Spalarea picioarelor ucenicilor, Rastignirea lui Iisus) si in naos (scene din viata Sfantului Gheorghe). In pronaos se pastreaza pictura realizata in timpul lui Petru Pares. Pictura interioara a fost reparata si refacuta la inceputul secolului trecut. Pictura interioara pastreaza un numar insemnat de inscriptii in limbile latina, slavona, poloneza, greaca, armeana, romana etc.

Iulian Predescu

• Manastirea Sfantul Stefan cel Mare - Slanic
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Sfantul Stefan cel Mare in literatura poporului
  Publicat in : Vietile sfintilor

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: