Manastirea Geghard
Manastirea Geghard, in mare parte sapata in stanca bruta a muntelui, este una dintre minunatele manastiri antice armene. Manastirea dateaza inca dinainte de secolul al IV-lea, in anul 1215 fiind ridicata biserica centrala - catedrala.
Manastirea Geghard este asezata la 40 de kilometri sud-est de orasul armean Erevan, in regiunea muntoasa Kotayk. Cel mai apropiat oras de aceasta este Garni - Republica Armeana.
La nord-est de orasul Garni, putin mai sus de defileul raului Azat, se afla minunata manastire antica armeana Geghard. Specificul acestei manastiri consta in austeritatea vietii de zi cu zi pe care au dus-o cei ce au vietuit in ea. Pitorescul defileu al vaii Gegharda este unul strajuit de pereti muntosi abrupti, printre acestia vantul trecand cu mare viteza. Manastirea apare pe neasteptate, in ultima bucla a defileului.
In anul 1950 pe drumul din defileu a fost pus si primul indicator spre ascunsa manastire de aici; indicatorul era de fapt o statuie ce infatisa un leu cu capul intors spre manastire, ca si cum ar fi indicat directia spre aceasta. Statuia este lucrata tot in stilul ce caracterizeaza manastirea.
Manastirea Geghard se afla la capatul drumului ce trece prin zona. Terminandu-se drumul, pelerinii sunt nevoiti sa urce pe o carare ingusta spre poarta manastirii ce ii asteapta. Poarta manastirii este singura cale de intrare in incinta acesteia; pe trei dintre laturile ei, manastirea este inconjurata de un zid masiv de piatra, pe ce-a de-a patra latura fiind strajuita de peretele de piatra al muntelui. In interior, pelerinul poate vizita cele cateva biserici care sunt legate intre ele prin culoare sapate tot in piatra.
Urcand cele cateva trepte ale intrarii se ajunge imediat in curtea interioara. Pe toata durata vizitei, Manastirea Geghard nu inceteaza a scoate la lumina o multime de sculpturi si de basoreliefuri.
Manastirea Geghard - scurt istoric
Data exacta a infiintarii Manastirii Geghard nu poate fi stabilita cu exantitate. Intr-una dintre pesterile acesteia, se mai pastreaza inca un izvor ce poarta nenumarate traditii. Dintre cele mai plauzibile este aceea ca izvorul era unul "sacru" mai inainte de raspandirea crestinismului in Armenia.
Chiar si dupa venirea crestinismului, izvorul a ocupat un loc deosebit de important in acest loc, apa lui fiind cea care intretinea viata de zi cu zi. Drept urmare a cinstei oferite, in pestera in care acesta isi scotea apa curata, credinciosii au infiintat o manastire numita Airivank - manastirea din pestera. Aceasta a fost infiintata la inceputul secolului al IV-lea.
|
|
Manastirea Geghard isi trage numele de la o traditie deosebit de importanta in Armenia. Numele acesteia - Geghard - poate fi urmarit in istorie pana prin secolul al XIII-lea cand, dupa cum spune traditia, aici a fost adusa sulita - geghard - cu care a fost impuns Hristos pe Cruce.
Din Manastirea Airivank nu a mai ramas nimic, de-a lungul timpului aceasta fiind usor sfaramata. Conform istoricilor armeni care s-au ocupat cu studiul secolelor IV, VIII si X, manastirea cuprindea, pe langa cladirile acesteia de ordin religios, si multe alte cladiri residentiale si functionale.
Manastirea Airivank - a izvorului din pestera - a suferit cel mai mult in anul 923, cand Nasr, vice-regentul unui calif arab din Armenia, a jefuit-o de toate bogatiile ei, arzand si manuscrisele de o deosebita valoare pe care la pastra. Tot acesta a incendiat intregul ansamblu monahal ce se inalta linistit in pestera si in imprejurimi. Pe langa mania umana, care a distrus aproape in intregime viata monahala de aici, manastirea a mai avut de suferit se de pe urma cutremurelor.
Manastirea Geghard - ansamblul monahal sapat in munte
Ansamblul existent astazi dateaza din secolele XII-XIII, perioada de inflorire a culturii nationale armene, si in special a arhitecturii. Sub domnia printilor Zakharia si Ivane s-au ridicat mai multe cladiri in incinta manastirii; dintre acestea mentionam Capela Sfantului Grigorie, Luminatorul Armeniei - cea mai veche parte a manastirii - biserica centrala, sacristia si prima bisericuta din pesteri.
In a doua jumatate a secolului al XIII-lea, Manastirea Geghard a fost cumparata de catre printii Proshyan. Peste putin timp, ei s-au apucat de sapat in stanca bisericutele care i-au adus Manastirii Geghard faima ce o parta inca si astazi. Dintre cele zidite-sapate acum mentionam cea de-a doua bisericuta din munte, mormantul femiliei - in care sunt inmormantati Papak si Ruzukan, o hala lunga pentru intruniri si studiu - surpata pe la jumatatea secolului al XX-lea, si numeroase camere - chilii. Intr-una dintre pesteri a trait, in secolul al XIII-lea, Mkhitar Airivanetsi, unul dintre cei mai cunoscuti istorici armeni.
Cladirile rezidentiale de unul si doua etaje, situate in curtea Manastirii Geghard, au fost reparate si zidite in mod repetat, uneori chiar pe fostele fundatii, asa cum s-a intamplat in secolul al XVII-lea si intre anii 1968-1971.
Manastirea Geghard - Capela Sfantului Grigorie, Luminatorul Armeniei
Capela Sfantului Grigorie, Luminatorul Armeniei, construita inainte de anul 1177, se afla la mare inaltime fata de nivelul drumului, la mai bine de 100 de metri de intrarea in manastire.
Capela este partial sapata in stanca bruta a muntelui; arhitectura acesteia fiind, in mare parte, influentata de forma pesterii deja existente in acest loc. Capela Sfantului Grigorie, de forma rectangulara si cu o absida de forma unei potcoave de cal, este accesata, dinspre est si nord-est, de pasaje si anexe sapate in piatra pe mai multe nivele.
Urme de tencuiala ce prezinta inca fresce inchise la culoare indica faptul ca peretii capelei erau in intregime pictati. Placi de piatra - khachkars - bogat impodobite cu decoratii sunt agatate de peretii exteriori ai capelei. Unele dintre acestea sunt sapate direct in peretele de piatra, altele fiind doar atasate.
Manastirea Geghard - Biserica centrala
Construita in anul 1215, biserica centrala a manastirii - catedrala - apartine, din punct de vedere arhitectural, unui stil foarte des intalnit in Armenia secolelor X-XIV. Biserica prezinta un plan rectangular, in exterior, si o cruce inscrisa acoperita de un mare dom, in interior; ea mai prezinta si doua anexe cu etaj ridicate in colturile naosului.
Formele arhitecturale ale cladirii sunt bine proportionate si armonioase. Pilastrii si jumatatile de coloana, incoronate cu arce si pandative sferice se coordoneaza foarte bine cu imensa cupola ce se sprijina pe timpanele cladirii. Scarile ce urca in anexa vestica sunt frumos impodobite.
Absida altarului are forma de potcoava de cal, capatul acesteia fiind decorat cu niste arcade fine, prin care doar putina lumina patrunde. Trecerea de la semi-intunericul ce domneste in absida altarului spre lumina fina ce coboara din cupola creaza o stare de liniste.
Decoratiile ce impodobesc biserica sunt impresionante. Elementele decorative imbina motive geometrice si animale sculptate tri-dimensional. Portalurile, fatadele niselor, colturile si cupola nu sunt impodobite doar cu motive florale si geometrice, ci si cu obiectele de uz zilnic, cu pasari si animale.
|
|
Fatada sudica prezinta un frumos tablou sculptat in piatra; un leu atacand un taur, simbol al puterii printului - lucrarea este realizata intr-un mod foarte realist. Portalul de pe aceeasi fatada, decorat cu sculpturi ornamentale, prezinta un deosebit interes. Timpanul, excelent luxcrat si original in compozitia sa, este decorat cu vita-de-vie si struguri.
Prezenta porumbeilor nu este nici ea trecuta cu vederea - porumbeii reprezinta unul dintre detaliile cele mai des intalnite in portalurile armene din perioada secolului al XIII-lea. Acestia sunt infatisati in spatiul dintre arcul portalului si rama exterioara a lui, avandu-si capetele intoarse spre interior.
Cupola naosului impresioneaza prin abundenta detaliilor ce le poarta. Pe suprafata acesteia se intalnesc pasari, masti umane, capete de animale, rozete si vase. Intre acestea, trei arce permit luminii sa patrunde in mijlocul bisericii.
Manastirea Geghard - Sacristia
La vest de biserica centrala se inalta sacristia construita intre anii 1215 si 1225. Aceasta are o forma compacta - ghemuita - nefiind decorata sau impartita in mai multe incaperi. Spre deosebire de biserica centrala, care abunda in podoabe, sacristia surprinde prin simplitatea ce o caracterizeaza.
Portalul vestic difera de celelalte portaluri din vremea sa prin marginile sale simple, foarte fin imbracate de un model floral. Sculpturile vizibile pe timpanul acestuia constau in flori mari cu petale si forme diferite.
Interiorul sacristiei este de forma patrata, in centru avand patru pilastri ce sustin tavanul. Datorita simplitatii salii, a zveltetii coloanelor si a asezarii acestora, incaperea pare foarte spatioasa, luminoasa si primitoare.
Arhitectul care a zidit sacristia s-a concentrat destul de mult asupra tavanului acesteia. Tavanul este impartit in noua portiuni de forme diferite, cea din centru, semanand cu o stalactita, fiind cea care atrage cel mai mult atentia. Boltile micute ce acopera sacristia sunt grupate in jurul celei centrale, prin care doar putina lumina patrunde pana la podeaua incaperii.
|
|
Arhitectura coloanelor si a decoratiilor intalnite in incinta Manastirii Geghard indica faptul ca arhitectii armeni nu au creat mari opere de arta doar taind maiestruos bucatile de piatra, ci si sapand in interiorul acestora incaperi si minunate lucrari de arta.
Biserica Avazan - Biserica sapata in piatra a Manastirii Geghard
Avazan, prima biserica sapata in piatra, situata la nord-vest de sacristie, este sapata in stanca ce adapostea, cu mult inainte un izvor cinctit de cei din partea locului. In jurul izvorului, in jurul caruia, la inceput, se ridicase chiar o manastire, a fost sapata actuala biserica. Lucarea a fost realizata in secolul al XIII-lea, de catre arhitectul Galdzag. Numele acestuia se vede sapat la baza uneia dintre coloane.
Interiorul rectangular al bisericii prezinta un tavan boltit, un altar cu absida si doua nise adanc sapate in peretele de piatra al muntelui. Biserica are forma de cruce inscrisa, acoperita fiind de o bolta. Doua perechi de arce odihnesc bolta pe jumatati de coloane.
Probabil, cele doua nise din peretele de nord si vest au forma de trifoi, ambele fiind usor scultate. Decoratiile de pe peretele sudic sunt mult mai proeminente, pe el fiind vizibile triple arce de diferite forme. Aceste arce sunt unite, sus si jos, de catre o banda sculptata cu motive florale.
Manastirea Geghard - placile sculptate in piatra
Numeroase placi de piatra impodobesc interiorul Manastirii Geghard. Aceste piatre, sapate direct in peretele de piatra sau aplicate mai apoi, sunt puse la inaltime in Manastirea Geghard spre aducerea aminte a unor personalitati adormite in Domnul sau spre cinstea unora dintre donatori si ctitori.
Aceste placi de piatra, bogat ornamentate cu motive florale si geometrice, alcatuiesc o podoaba unica. Aranjarea lor de-a lungul manastirii a fost facuta in functie de locul in care se afla si de persoana pe care o amintesc.
Manastirea Geghard - sulita cu care a fost impuns Mantuitorul pe Cruce
Foarte putine dintre operele de arta si obiectele de cult ale Manastirii Geghard au supravietuit vremii. Dintre acestea, cea mai importanta este sulita, pe care traditia o atribuie soldatului Longhin, care a impuns coasta Mantuitorului aflat pe Cruce. Aceasta sulita - "geghard" - se aseamana unei bucati de sageata; in capatul acesteia se afla o bucata de metal de forma diamantului.
|
|
In anul 1687, sulitei i-a fost special lucrata o cutie frumos impodobita. Astazi, aceasta relicva se afla expusa in muzeul Manastirii Echmiadzin. Racla de argint, aurita in exterior, este o minunata opera de arta a mesterilor armeni ai secolului al XVII-lea.
-
Manastirea Harichavank
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Sanahin
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Tatev
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Noravank
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.