E adevarat ce e scrie in urmatoarea carte?

[tinutza]

In primul rand vreau sa va multumesc ca mi-ati raspuns punctual si ca nu ati lasat ceva netratat.

Legat de ce ati scris aici despre modul de impartasire la catolici:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

chiar şi după o oră, potrivit canoanelor în vigoare începând din anii 50. Până atunci, între anii 30 şi anii 50, a fost activ canonul care prevedea un timp minim de 3 ore. Anterior anului 30 a fost activ, timp de sute de ani, un canon care prevedea că nu trebuie să mănânci nimic în ziua în care te împărtăşeşti.

Anterior anului 30, timp de sute de ani=inteleg in perioada vechiului testament. Dar totusi, pt ce ar fi avut nevoie de impartasanie caci acest lucru s-a introdus, din cate stiu eu, de la Joia mare, cand Iisus Hristos a luat cina cu apostolii, si le-a spus sa faca aceasta spre pomenirea Lui (Scrie in evangheliile din Biblie). Inainte de acest moment nu cred ca exista impartasania.

De unde stiti ca intre anii 30 si 50 se prevedea un minim de 3 ore? Unde ati citit? La fel si ca dupa anii 50 s-a introdus canonul care sa prevada ca omul se poate impartasi si dupa o ora? Imi puteti cita din sursa, canoane?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Fals. Miercurea şi vinerea sunt zile de post (dacă nu e harţi). La romano-catolici, numai vinerea. Definirea zilelor de post nu are legătură cu doctrina catolică, ci cu disciplina Bisericii, fiind la latitudinea Sf Sinod al Bisericii Unite şi a preafericitului Lucian. La data la care textul a fost scris, numai vinerea era zi de post. (Re)includerea miercurii datează de puţini ani, de când Sf Sinod a constatat că este nevoie de mai multă penitenţă.

Deci, la greco-catolici se tine post si miercuri si vineri (miercurea introducandu-se de curand) in timp ce la romano-catolici se tine doar vineri (nu stiu daca asa au facut din 1054 de cand se spune ca s-a produs ruptura oficiala fata de Biserica Primara, sau daca la inceput s-au tinut ambele zile si apoi doar vinerea- poate stiti tot Dvs sa-mi spuneti).

La ce v-ati referit cand ati spus:"Sf Sinod al Bisericii Unite" ? E un mod de organizare in Biserica Catolica (Unite=se refera si la greco si la romano catolici)? Si a preafericitului Lucian? Exista exprimarea aceasta si in randul catolicilor, sau doar pt cei ortodocsi?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Cum am spus, materia postului este disciplinară şi nu dogmatică. Un canon în materie de disciplină se poate modifica oricând autoritatea competentă a Bisericii Particulare (Sf Sinod, în acest caz) consideră că este spre binele credincioşilor.

In ce fel poate sinodul sa ia decizii din moment ce il de cap pe Papa? Adica daca Papa are puterea de a lua decizia, el avand majoritatea voturilor ca sa zic asa, Sf Sinod ar fi mai degraba un fel de consilieri ai Papei, nu?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de tinutza

Anterior anului 30, timp de sute de ani=inteleg in perioada vechiului testament.

Mergeţi prea mult înapoi în timp. Prin "sute de ani" am intenţionat să spun "în epoca Noului Testament, până la perioada contemporană".

De unde stiti ca intre anii 30 si 50 se prevedea un minim de 3 ore? Unde ati citit?

În canoane mai vechi, care acum sunt abrogate.

La fel si ca dupa anii 50 s-a introdus canonul care sa prevada ca omul se poate impartasi si dupa o ora? Imi puteti cita din sursa, canoane?

Iată canonul în vigoare: este articolul 919 paragraful 1 din Codex Iuris Canonici, în engleză pe sit oficial aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P39.HTM. Există şi tradus în română pe net, dar trebuie să descărcaţi un fişier-document de aici.

Deci, la greco-catolici se tine post si miercuri si vineri (miercurea introducandu-se de curand) in timp ce la romano-catolici se tine doar vineri (nu stiu daca asa au facut din 1054 de cand se spune ca s-a produs ruptura oficiala fata de Biserica Primara, sau daca la inceput s-au tinut ambele zile si apoi doar vinerea- poate stiti tot Dvs sa-mi spuneti).

Vinerea este zi de post în toate riturile catolice. În ceea ce priveşte miercurea, din câte ştiu a existat un timp în care era zi de post şi în Biserica Romano-Catolică. Nu cunosc când a fost abrogată această regulă.

La ce v-ati referit cand ati spus:"Sf Sinod al Bisericii Unite" ? E un mod de organizare in Biserica Catolica (Unite=se refera si la greco si la romano catolici)? Si a preafericitului Lucian? Exista exprimarea aceasta si in randul catolicilor, sau doar pt cei ortodocsi?

Sfântul Sinod, alcătuit din totalitatea episcopilor, este structura de conducere a Bisericii Greco-Catolice. Denumirea ei completă şi oficială este: Biserica Română Unită (greco-catolică). Adresarea pentru arhiepiscopul major (în prezent Lucian, pensionabil) este "preafericit". Fiind (de foarte curând) şi cardinal, i se poate spune şi "eminenţă". Nu se supără nici dacă îi spunem "părinte", deşi această formulă e mai puţin oficială, dar ar putea să-i fie cea mai dragă. Forumulele de adresare sunt de competenţa Sf Sinod, care, atunci când Biserica Română Unită a fost ridicată în rang de la mitropolie la arhiepiscopie majoră (sub actualul Suveran Pontif), a oscilat între "beatitudinea sa" (în uz în alte ţări) şi "preafericirea sa", preferând ultima variantă.

In ce fel poate sinodul sa ia decizii din moment ce il de cap pe Papa? Adica daca Papa are puterea de a lua decizia, el avand majoritatea voturilor ca sa zic asa, Sf Sinod ar fi mai degraba un fel de consilieri ai Papei, nu?

În general, în Biserică funcţionează principiul subsidiarităţii. Spus în puţine cuvinte, aceasta înseamnă că, dacă o decizie poate fi luată de o instanţă inferioară, în general ea trebuie luată de o instanţă inferioară. Spre exemplu, dacă şi Papa şi preotul de la parohia de la colţ au amândoi competenţă de a mă dezlega de post, trebuie să mă adresez preotului de la parohia de la colţ.

Mai mult, în cazul particular al Bisericii Greco-Catolice, NUMAI Sf Sinod are competenţă în orice ţine de liturgie şi rit, neexistând o autoritate pământească superioară lui, potrivit unei înţelegeri care datează din jurul anului 1700, încheiate între Inocenţiu Micu Klein şi Suveranul Pontif de atunci. Aceasta înseamnă că Papa trebuie să se abţină de la orice are legătură cu ritul şi singura sa prerogativă este să fie informat de ce hotărâri a luat Sf Sinod. Exact câtă competenţă are Mihnea Dragomir să modifice zilele de post din calendar, tot atâta are şi Sanctitatea Sa Benedict. Roma a semnat o dată înţelegerea de unire cu ortodocşii ardeleni, iar ambele părţi au înţeles să îşi respecte cuvântul dat şi semnat, chiar şi acum, după mai bine de trei secole. Se spune că timpul Bisericii este altul decât timpul oamenilor...

[tinutza]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Iată canonul în vigoare: este articolul 919 paragraful 1 din Codex Iuris Canonici, în engleză pe sit oficial aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P39.HTM. Există şi tradus în română pe net, dar trebuie să descărcaţi un fişier-document de aici.

Unde pot sa vad in ce an a fost adoptat pt prima oara acest canon ?

Tare as vrea sa vad si canoanele care s-au abrogat, cele dintre anii 30 - 50, in care omul nu ar fi avut voie sa manance in cele 3 ore inainte de impartasanie.

[MihaiG]

Aici puteti sa le cititi:

http://www.jgray.org/codes/

Can 858 §1. Qui a media nocte ieiunium naturale non servaverit, nequit ad sanctissimam Eucharistiam admitti, nisi mortis urgeat periculum, aut necessitas impediendi irreverentiam in sacramentum. (Codul canonic din 1917)

[Mihnea Dragomir]

Codul vechi (din 1917) în franceză: http://www.clerus.org/clerus/dati/20...6/CIC17l3.html

şi în engleză, diferite formate: http://www.ulrichrhode.de/kanon/cic17_e.html

Mergeţi direct la canonul 858 para 1.

[tinutza]

Din ce am inteles eu de la 858 para 1, postul era regula generala, iar exceptia, in cazuri extreme: moarte, pericole, doar atunci se putea impartasi fara post. Nu spune insa nimic de post pt o ora sau 3 inainte de impartasanie.

Iar codul vechi din 1917, e relativ recent, in comparatie cu primele veacuri, sau primii ani (30-50).

Am gasit urmatorul link, poate va uitati peste el mai ales unde gasiti ani. Eu am observat ca in anii 300 era obligatoriu postul, atat pt cel ce facea liturghia cat si pt cei ce urmau sa se impartaseasca (iar Preotul care incalca regula postului in savarsirea liturghiei si in impartasire era scos din functia de Preot). Iar in intr-un loc spunea ca e bine ca postul sa se faca dinainte de miezul noptii. http://www.ewtn.com/library/papaldoc/p12chdom.htm

Imi vine greu sa cred ca intre anii 30-50 ar fi fost atat de permisive canoanele, incat sa se dea voie la impartasanie la numai o ora sau 3 dupa ce omul a mancat.
Intre anii 30-50 si dupa, pana pe la anii 1000, biserica era Una, era biserica primara. Daca ar fi fost atunci canoane permisive in ceea ce priveste impartasania, ar fi ramas asa pana in zilele noastre. Dar cum la ortodocsi, si chiar in linkul de mai sus arata ca se cerea post, de preferat dinainte de miezul noptii, nu prea mai incape in discutie cele 3 ore de post. De asta am intrebat care sunt canoanele dintre anii 30-50 sau cele de dupa (intelegand un an apropiat de anul 50), caci nu prea cred sa se fi dat unele atat de permisive.

Pace si ajutor de la Domnul!

[MihaiG]

Doamnă, cred că s-a produs o mare confuzie - domnul Dragomir vorbea despre anii 30, respectiv 50 ai secolului trecut, nu ai primului secol.