Scarlat Sturza
STURZA ALEXANDRU SCARLAT, diplomat şi apologet român, originar din Moldova, care a trăit în Rusia.
N. 1791, la Iaşi, în familia marelui vornic Scarlat Sturza, şi a soţiei sale Sultana, fiica domnului Constantin Moruzi, decedat în 1854, la Odessa.
In 1792 întreaga familie a emigrat în Rusia. Face studii în familie după care a intrat în diplomaţie în cadrul Legaţuulor ruse din Viena şi Paris, fiind trimis în diferite misiuni în afara Rusiei, primind titlul onorific de "consilier de taină" al taruluiş în 1828 - 1830, a îndeplinit o misiune la Bucureşti, pe lângă autoriăţile ruse de ocupaţie. în 1830 s-a retras din diplomaţie, stabilindu-se la Odessa, unde s-a consacrat unor opere sociale şi a scris felurite studii teologice ori a tradus lucrări teologice ruseşti în limba franceză. La rugămintea vărului său, domnul Moldovei Mihail Sturza (1834-1849), a acceptat să fie preşedinte al `Epitropiei" Seminarului de la Socola-Iaşi.
Lucrări:
v Studiile şi articolele sale au fost scrise în limbile rusă, greacă, franceză şi germană. Ulterior au fost strânse, aproape în întregime, în patru volume şi publicate de Editura Dentu, din Paris, sub titlul Oeuvres posthumes: religieuses, historiques philosophiques et litteraires, 1958-1860.
v 0 parte din operele sale teologice au fost traduse şi în româneşte încă din secolul trecut: Enhirid adecă Mânelnic al pravoslavnicului hristian, tradus din greceşte de arhim. Eufrosin Poteca, Bucureşti, 1832;
v Epistolii sau scrisori despre datoriile sfinţitei diregătorii preluţăşti, trad. din ruseşte de arhim. Filaret Scriban, 2 vol., Iaşi, 1843, XX + 275 p. (I) şi IV + 268 p. (II); învăţături religioase, morale şi istorice.... traducere din franţuzeşte de arhim. Filaret Scriban, Iaşi, 1844, Xll+ 180 p.;
v Duplul paralel sau Biserica în fata papalităţii şi a reformei veacului al XVI-lea... trad. din franţuzeşte de protos. Neofit Scriban, Iaşi, 1851, 117 p.;
v Mai târziu:
v Priviri istorice asupra învăţământului şi duhului Bisericii Ortodoxe. trad. din franţuzeşte de Ilie Baleuţă, Făgăraş, 1931, 150 p.
v Alte Iucrări: Monumentul activităţii propovăduitorilor ruşi ai Ortodoxiei de la 1793 până la 1853 (Moscova , 1857);
v Câteva cuvinte despre filosofia creştină, Schiţe despre viaţa şi moartea creştină, Convorbiri despre Sfânta împărtăşanie, Instrucţiuni pentru preoţii care slijesc pe lângă spitale şi închisori, Predici la marile praznice ale Bisericii Ortodoxe şi altele.
v A tradus în limba franceză din arhiepiscopul lnochentie Borisov al Harkovului (Recueil d`homelies sur la premiere semaine de grand Careme, Paris, 1846),
v Din mitropolitul Filaret Drozdov al Moscovei (Oriasons funebres, homelies et discouriş, Paris, 1849), precum şi -
v La Liturgie de Saint Jean Chrysostome (Paris, 1846);
v Livre des prieres a l`usage du chretien de I`Eglise Orthodoxe d`Orient (Paris, 1852) etc.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.